Amulete, bijuterii și reliefuri din ambră, descoperite în special în mormintele anticului Tomis, fac obiectul unei cercetări prezentate în cadrul unei conferințe științifice organizate la Zalău. Unele dintre artefactele analizate sunt inedite și au fost aduse pentru prima dată în atenția specialiștilor, oferind noi perspective asupra obiceiurilor funerare, a obiectelor de lux și a legăturilor comerciale ale orașului de la malul Mării Negre în perioada stăpânirii romane.
Cercetarea este prezentată de Ana Cristina Hamat-Georgescu, specialist al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), care participă, în perioada 5–6 noiembrie 2026, la sesiunea de comunicări științifice „La ceas aniversar – 75 de ani de existență”, organizată de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Reprezentanta instituției muzeale constănțene susține două comunicări științifice, dedicate unor categorii distincte de descoperiri arheologice din epoca romană: obiectele realizate din ambră, identificate la Tomis, și opaițele descoperite în situl de la Sutor/Optatiana.
Prima lucrare, intitulată „Ambra la Tomis în perioada stăpânirii romane”, a fost realizată în colaborare cu arheologul Ștefan Georgescu și aduce în atenție o categorie de artefacte mai puțin cunoscută din patrimoniul arheologic al Constanței.
Este vorba despre amulete, bijuterii și reliefuri din ambră, descoperite cu precădere în inventarele funerare. Unele dintre aceste obiecte nu au mai fost prezentate până acum în cadrul cercetărilor de specialitate, ceea ce conferă lucrării un interes aparte pentru cunoașterea vieții și a practicilor funerare din Tomisul roman.
Ambra, o rășină fosilizată apreciată încă din Antichitate pentru aspectul său și posibilitățile de prelucrare, era utilizată la confecționarea podoabelor și a unor obiecte cu valoare simbolică. Circulația sa pe distanțe mari, prin intermediul rutelor comerciale ale lumii antice, a transformat-o într-un material asociat luxului și statutului social în provinciile Imperiului Roman.
Prezența unor asemenea artefacte la Tomis oferă cercetătorilor indicii despre accesul locuitorilor orașului la bunuri prețioase și despre integrarea așezării în schimburile comerciale ale epocii. Totodată, descoperirea pieselor în contexte funerare permite analizarea rolului pe care aceste obiecte îl aveau în practicile și reprezentările simbolice ale comunității.
Opaițele romane de la Sutor/Optatiana, analizate pentru a înțelege schimburile comerciale din Dacia
Cea de-a doua comunicare științifică susținută de Ana Cristina Hamat-Georgescu poartă titlul „Câteva considerații cu privire la opaițele de epocă romană descoperite în situl de la Sutor/Optatiana”.
Lucrarea a fost realizată împreună cu arheologul Ștefan Georgescu și Sorin Cociș, specialist al Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.
Studiul valorifică o parte dintre opaițele romane descoperite în timpul cercetărilor arheologice preventive desfășurate la Sutor în anii 2021 și 2022. Aceste obiecte, folosite în Antichitate pentru iluminat, reprezintă importante surse de informații despre viața cotidiană, producția meșteșugărească și circulația mărfurilor în lumea romană.
Cercetătorii au analizat piesele din punct de vedere cronologic și tipologic, acordând o atenție deosebită motivelor iconografice care le decorează. Caracteristicile acestora sunt comparate cu cele ale altor opaițe descoperite atât în provincia romană Dacia, cât și în alte regiuni ale Imperiului Roman.
Prin identificarea asemănărilor și diferențelor dintre artefacte, specialiștii urmăresc integrarea descoperirilor de la Sutor/Optatiana într-o tipologie comparativă mai amplă.
Potrivit Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, rezultatele cercetării pot contribui la o mai bună înțelegere a circuitelor comerciale locale și a mecanismelor economice care funcționau în provincia romană.
Cercetarea arheologică din Constanța, prezentă la aniversarea Muzeului din Zalău
Participarea specialistului MINAC la reuniunea științifică de la Zalău are loc în contextul aniversării a 75 de ani de existență a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Evenimentul reunește cercetători și specialiști preocupați de valorificarea patrimoniului istoric și arheologic, oferind cadrul pentru prezentarea unor descoperiri, interpretări și rezultate ale cercetărilor recente.
Cele două comunicări susținute de Ana Cristina Hamat-Georgescu pun în valoare atât patrimoniul arheologic al Tomisului, cât și rezultatele cercetărilor efectuate în alte situri din România, evidențiind importanța colaborării dintre specialiștii instituțiilor muzeale și ai institutelor de cercetare.
Dincolo de valoarea lor istorică și artistică, obiectele analizate oferă o perspectivă asupra vieții oamenilor care au locuit în provinciile romane în urmă cu aproape două milenii. Fie că este vorba despre o bijuterie din ambră păstrată într-un mormânt de la Tomis sau despre un opaiț utilizat pentru iluminarea unei locuințe, fiecare descoperire contribuie la reconstituirea unei lumi în care schimburile comerciale, obiceiurile cotidiene și expresiile statutului social au lăsat urme ce pot fi descifrate și astăzi prin cercetarea arheologică.
Anunțuri gratuite din Maramures