Luna iunie a adus un record absolut și greu de suportat pentru locuitorii din județul Covasna: nu mai puțin de 120 de mesaje au fost transmise prin sistemul RO-ALERT pentru a semnala prezența urșilor în apropierea zonelor locuite. O medie sufocantă de 4 alerte pe zi care, în loc să protejeze eficient, a transformat telefoanele mobile într-o sursă continuă de stres și a deschis o vie dezbatere publică privind utilitatea reală a sistemului în forma sa actuală.
De la acest asalt sonor zilnic (şi mai ales nocturn) a pornit și solicitarea de informații adresată de redacția noastră Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Mihai Viteazul” al județului Covasna. Răspunsurile instituției, deși aduc o rază de speranță privind viitoare modificări tehnice, scot la iveală rigiditatea unor proceduri și o lipsă cronică de analize privind impactul real asupra populației.
Soluții de avarie pentru somnul nocturn. ISU recunoaște implicit problema
Cea mai importantă promisiune smulsă autorităților vizează reducerea impactului alertelor asupra orelor de odihnă și a sănătății psihice a zeci de mii de locuitori, exasperați de sunetele de intensitate maximă emise în miez de noapte pentru pericole adesea periferice. Până în prezent, ISU s-a ascuns în spatele legislației, invocând că nu există o diferențiere între o alertă sonoră și una silențioasă în funcție de intervalul orar nocturn (orele 22:00 – 06:00), utilizându-se exclusiv semnalele de intensitate maximă („Alertă Extremă”).
Totuși, puși în fața valului de nemulțumiri, reprezentanții ISU Covasna au anunțat că „urmează să fie implementată o serie de soluții” pentru diferențierea tonurilor de avertizare în funcție de gradul de severitate al pericolului, cu un accent deosebit pe situațiile care apar pe timpul nopții. Instituția recunoaște, practic, că sistemul actual este rudimentar și promite modificarea procedurii operaționale, astfel încât gradul de risc să fie corelat mult mai precis cu modalitatea de avertizare. Rămâne de văzut cât va dura această implementare care nu poate fi făcută la nivel local, ci depinde de sistemul naţional al DSU.
Paradoxul tehnic: Alerte care ignoră setările utilizatorului
Mulți locuitori s-au plâns că în ultima vreme alertele privind urșii sau codurile meteorologice trec peste modul „Nu deranjați” (Do Not Disturb) al telefoanelor. Explicația ISU pasează responsabilitatea pe umerii tehnologiei globale și ai producătorilor.
Sistemul se bazează pe tehnologia Cell Broadcast (CB), mesajul fiind afișat instantaneu pe ecran sub forma unui flash SMS. Comportamentul aparatului – inclusiv urlatul strident care ignoră profilul silențios – este stabilit direct prin standardele internaționale de rețea și de către giganții Apple sau Google (Android/iOS), în funcție de nivelul de urgență maxim pe care autoritățile din România aleg să îl atribuie acestor evenimente repetitive. Asta e explicaţia oficială a ISU, fără să ne lămurească însă cine şi de ce a decis această modificare, pentru că până acum câteva luni alertele nu intrau cu sunet pe modul Do Not Disturb.
Localizarea „la ochi”: Cercuri uriașe pe hartă în loc de străzi exacte
O altă problemă majoră este decredibilizarea alertelor prin lipsa de acuratețe geografică. Deși ISU susține că în perioada mai – iulie 2026 majoritatea mesajelor din Sfântu Gheorghe au indicat repere clare (Zona Gării pe 4 mai, Sepsi Arena pe 9 mai, str. Jókai Mór pe 10 iunie sau cartierul Simeria pe 24 iunie), realitatea arată că eficiența scade dramatic în cazul altor mesaje.
De exemplu, pentru o alertă emisă în noaptea de 28 iunie, şi care viza tot oraşul Sfântu Gheorghe, ISU explică că s-a definit o zonă de transmitere sub forma unui cerc cu o rază uriașă, de 3.000 de metri, în jurul punctului unde a fost văzut animalul. Deși autoritățile se apără spunând că raza nu a cuprins chiar întreaga suprafață a municipiului, un cerc cu raza de 3 km într-un oraș de dimensiunile Sfântu Gheorghe înseamnă, practic, alertarea inutilă a zeci de mii de oameni care nu se află în niciun pericol iminent, sporind panica și lehamitea generală.
Birocrația celor 7 minute: Un timp lung pentru un animal în mișcare
Procedura standard din momentul în care un cetățean sună la 112 pentru a raporta un urs și până când mesajul ajunge pe telefoane scoate la iveală un algoritm greoi. Coordonatorul inițial este Inspectoratul Județean de Jandarmi.
După ce datele trec prin filtrul jandarmilor, ISU emite alerta în termen de „maximum 7 minute” de la primirea informațiilor autorizate sau de la confirmarea prin apeluri multiple. Deși 7 minute poate părea un timp scurt pe hârtia funcționarilor, pentru un animal sălbatic aflat în mișcare rapidă printr-un cartier, de exemplu, acest interval reprezintă o eternitate. În cele mai multe cazuri, când alerta începe să sune, ursul a părăsit demult zona indicată, făcând mesajul parțial inutil.
Captivi în șabloane: De ce este engleza mai importantă decât maghiara?
Răspunsul ISU Covasna cu privire la utilizarea limbilor în mesaje evidențiază o incapacitate cronică de optimizare a sistemului pentru specificul demografic local. În loc ca mesajele din Sfântu Gheorghe să fie optimizate direct în română și maghiară, populația primește mai întâi o alertă în română-engleză, urmată (aproape) de fiecare dată de o a doua alertă în română-maghiară.
Justificarea oficială? Sistemul este blocat în șabloane rigide: numărul de caractere într-un mesaj este fix, iar ordinele de la eșalonul superior obligă ca TOATE mesajele să fie transmise în format română-engleză. Când traducerea în limba maghiară nu mai încape fizic din cauza limitării de spațiu, operatorii trimit pur și simplu două mesaje separate. ISU admite abia la final că, din punct de vedere al ponderii populației, este „oportună” și limba maghiară, însă refuză să ceară o adaptare tehnică a softului pentru a nu mai bombarda telefoanele cu mesaje duble.
Zero studii de impact. Populația își asumă riscurile pe cont propriu
Poate cel mai îngrijorător aspect din răspunsul ISU este aparentul dezinteres față de efectele secundare ale acestor alerte. Întrebați dacă dețin analize sau statistici de la operatorii de telecomunicații privind rata de dezactivare a sistemului de către locuitorii epuizați de zgomote, reprezentanții ISU Covasna au ridicat din umeri: „Nu deținem studii, analize sau statistici privind rata de dezactivare a sistemului RO-ALERT”.
În loc de concluzie
În final, dincolo de hățișul birocratic și de disconfortul evident generat de cele 120 de mesaje din luna iunie, care e drept că n-au ajuns la toţi locuitorii judeţului, fiind emise pentru zone punctuale, o realitate rămâne de necontestat: dezactivarea completă a sistemului RO-ALERT din setările telefonului nu este soluția. Oricât de exasperante ar fi aceste alerte repetitive privind prezența urșilor sau codurile meteo, un refuz radical de a le primi ne poate lăsa complet vulnerabili în fața unei urgențe majore reale, cum ar fi un cutremur sau o altă catastrofă iminentă, unde secundele fac diferența între viață și moarte.
Totuși, această responsabilitate nu ar trebui să apese exclusiv pe umerii cetățenilor, prin concepte de tipul „decizie asumată individual”. Este rândul ca și ISU să dea dovadă de o responsabilitate sporită și să urgenteze implementarea acelor soluții tehnice promise, corelând precis gravitatea riscului cu modalitatea de avertizare. Doar printr-un echilibru între prudența populației și maturizarea tehnologică a autorităților, RO-ALERT își va putea recăpăta credibilitatea pierdută și își va îndeplini scopul pentru care a fost creat: acela de a salva vieți, nu de a speria comunități.
Redăm mai jos integral întrebările adresate ISU Covasna şi răspunsurile primite:
1. Criteriile de localizare și detaliile geografice: Care este motivul tehnic sau procedural pentru care în ultimele mesaje RO-ALERT emise pentru semnalarea prezenței urșilor în municipiul Sfântu Gheorghe (cum este cel din data de 28 iunie 2026) nu mai sunt specificate zonele, străzile sau reperele geografice exacte unde a fost văzut animalul, rezumându-se doar la nivelul întregii localități? Cum ajută o alertă general populația dintr-un municipiu reședință de județ să evite un pericol localizat?
Răspuns: În urma verificării bazei de date referitoare la mesajele RO-ALERT care au vizat prezența urșilor în municipiul Sfântu Gheorghe în perioada 01.05–02.07.2026, vă comunicăm faptul că în cuprinsul acestora au fost menționate zone, străzi sau puncte de reper, de exemplu, în mesajele din 04.05.2026 – zona Gării, 09.05.2026 – zona Sepsi Arena, 10.06.2026 – str. Jokai Mor și 24.06.2026 – cartier Simeria. În cazul mesajului din data de 28.06.2026 a fost definită zona de transmitere a mesajului (un cerc cu o rază de 3000 m), respectiv zona în care a fost semnalată prezența ursului. Astfel, raza de transmitere a mesajului nu a cuprins întreaga suprafață a municipiului Sfântu Gheorghe.
2. Procedura de emitere și latența timpului de reacție: Care este algoritmul/procedura standard din momentul primirii unui apel 112 care semnalează un urs și până la difuzarea efectivă a mesajului RO-ALERT? Care este timpul mediu scurs între apel și alertă, având în vedere mobilitatea mare a animalelor sălbatice?
Răspuns: În conformitate cu prevederile Metodologiei privind cooperarea agențiilor specializate de intervenție și a altor entități cu competențe în domeniu pentru preluarea și gestionarea urgențelor primite prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, aprobată prin Ordinul nr. 364 din 16.09.2020, în cazul apelurilor primite care vizează un posibil pericol de agresiune din partea animalelor sălbatice, coordonatorul inițial al conferinței este Inspectoratul Județean de Jandarmi.
Transmiterea mesajelor RO-ALERT se realizează în conformitate cu prevederile Procedurii operaționale privind stabilirea tipurilor de risc, a nivelului de gravitate și a structurilor responsabile pentru verificarea atingerii sau depășirii nivelului de gravitate al evenimentului prognozat ori produs, pentru care este necesară avertizarea populației prin intermediul sistemului RO-ALERT, procedură întocmită conform art. 5 din Ordonanța de urgență nr. 46 din 25 iunie 2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT” și aprobată prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 23 din 11.05.2022, respectiv în conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 81 din 21 iulie 2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Mesajele sunt transmise în termen de maximum 7 minute de la primirea informațiilor autorizate sau de la momentul confirmării informației primite prin apeluri multiple, efectuate prin SNUAU 112.
3. Evaluarea impactului și a efectelor adverse: Dispune ISU Covasna, în colaborare cu Jandarmeria sau Poliția, de o evaluare a efectelor secundare ale acestor alerte? Aveți cunoștință despre faptul că indicarea detaliată sau generală a prezenței urșilor determină grupuri de tineri teribiliști să se deplaseze cu autoturismele în zonele respective pentru a realiza materiale video, expunându-se direct pericolului? Ce măsuri se iau pentru a contracara acest efect invers al alertelor?
Răspuns: Nu avem informații cu privire la grupuri de teribiliști care se deplasează în zonele indicate în mesajele RO-ALERT pentru a realiza materiale video cu urși, modul de acțiune al instituțiilor responsabile în gestionarea intervențiilor în cazul incidentelor generate de specia Ursus arctos (urs brun) fiind prevăzut în Ordonanța de urgență nr. 81 din 21 iulie 2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, vă informăm că nu dispunem de o evaluare a efectelor secundare ale acestor alerte, caracterul acestor mesaje fiind unul de recomandare pentru persoanele aflate în zone amenințate de manifestarea unor situații de urgență. Totodată, aceste mesaje sunt de interes public și conțin recomandări pentru adoptarea unui comportament care să asigure autoprotecția persoanelor aflate într-o zonă vizată de manifestarea unei situații de urgență, în funcție de specificul acesteia, conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 46 din 25 iunie 2019.
4. Nivelurile de alertă și protocolul pentru orele de odihnă: Există o diferențiere a tipului de alertă (sonoră/silențioasă) în funcție de intervalul orar nocturn (de exemplu, între orele 22:00 și 06:00)? Care sunt criteriile legale sau tehnice prin care se justifică utilizarea exclusivă a alertelor cu sunet de intensitate maximă (Alertă Extremă) pentru situații repetitive de prezență a faunei sălbatice la periferie, în detrimentul somnului și sănătății psihice a zeci de mii de locuitori care nu se află în zona respectivă?
Răspuns: Nu există o diferențiere a alertelor de tip sonor/silențios în funcție de intervalul orar nocturn, în cazul semnalării prezenței animalelor sălbatice.
Totodată, vă informăm că urmează să fie implementată o serie de soluții în vederea diferențierii tonurilor în funcție de gradul de severitate, respectiv pentru situațiile care apar pe timpul nopții, precum și în vederea modificării procedurii operaționale de operare a sistemului, astfel încât gradul de risc al evenimentului avertizat să fie corelat cât mai precis cu modalitatea de avertizare. Ulterior implementării soluțiilor menționate, va fi realizată o campanie de informare publică privind modificările aduse sistemului RO-ALERT.
5. Suprascrierea setărilor telefonice (Modul Do Not Disturb): Pe baza căror reglementări tehnice sau decizii administrative s-a implementat suprascrierea modului ”Nu deranjați” (Do Not Disturb) al telefoanelor mobile pentru alertele privind urșii sau fenomenele meteo care nu prezintă un pericol iminent de catastrofă generală (ex. cutremur major, atac aerian)?
Răspuns: Sistemul RO-ALERT este bazat pe tehnologia Cell Broadcast (CB) și este utilizat în scopul transmiterii mesajelor de avertizare a populației în cazul iminenței producerii sau al producerii unei situații de urgență care poate afecta grav viața persoanelor.
Canalele principale de transmitere sunt cele de tip Cell Broadcast. Acestea permit transmiterea de informații utile privind siguranța publică și alte avertizări către abonații dintr-o anumită zonă geografică, utilizatorul putând seta în acest sens inclusiv o repetare ciclică a mesajelor, la intervale de timp configurabile.
Mesajul CB transmis este reprezentat pe receptor într-o formă similară unui flash SMS (afișare instantanee a mesajelor pe ecranul terminalului mobil, fără a fi nevoie de intervenția utilizatorului).
Experiența utilizatorului (modul concret de recepționare a mesajului) poate depinde de modelul receptorului și de modul de configurare a acestuia (unele telefoane pot suna, altele nu etc.).
Comportamentul telefonului (sunet puternic, ignorarea modului silențios sau „Nu deranjați”) este stabilit de standardele Cell Broadcast și de implementarea producătorului telefonului (Android/iOS), în funcție de nivelul de urgență al mesajului.
6. Eficientizarea lingvistică și structura mesajelor: Având în vedere structura demografică și specificul turistic al municipiului Sfântu Gheorghe – care nu înrgistrează un aflux masiv de turiști străini comparativ cu zone precum Valea Prahovei – care este rațiunea procedurală pentru care se transmite inițial în limba engleză, revenind apoi cu încă o alertă în limba maghiară, în loc ca sistemul să fie optimizat strict pentru limbile utilizate curent de populația locală (română și maghiară)?
Răspuns: Transmiterea mesajelor RO-ALERT se face în baza Procedurii operaționale menționate anterior, a ordinelor primite de la eșalonul superior pe această linie, respectiv a Ordonanței de urgență nr. 81 din 21 iulie 2021. Conținutul unui mesaj este limitat la un număr fix de caractere, motiv pentru care uneori se impune transmiterea a două mesaje (română-engleză și română-maghiară). Toate mesajele se transmit, în mod obligatoriu, în format română-engleză, iar în cazul în care este oportună transmiterea mesajelor și în limba maghiară și acestea nu se încadrează în numărul maxim de caractere alocat pentru formatul română-engleză-maghiară, se transmit două mesaje: unul în format română-engleză și celălalt în format română-maghiară. Având în vedere ponderea populației de etnie maghiară la nivelul municipiului Sfântu Gheorghe, apreciem că este oportună transmiterea acestor mesaje și în limba maghiară.
7. Statistici privind dezactivarea sistemului și riscul de decredibilizare: Dețineți analize, studii de impact sau statistici de la operatorii de telecomunicații sau sondaje proprii privind rata de dezactivare a sistemului RO-ALERT de către utilizatori din cauza oboselii de alertare? Cum gestionează ISU Covasna riscul ca, în cazul unei urgențe majore reale, populația să nu mai poată fi avertizată deoarece a dezactivat complet alertele din setările dispozitivului?
Răspuns: Nu deținem studii, analize sau statistici privind rata de dezactivare a sistemului RO-ALERT. În ceea ce privește alegerea fiecărei persoane de a primi sau nu mesajele RO-ALERT, apreciem că o astfel de decizie este asumată individual și luată în urma analizării riscurilor și beneficiilor pe care le poate implica o asemenea hotărâre.
Subliniem, din nou, caracterul acestor mesaje ca fiind unul de recomandare pentru persoanele aflate în zone amenințate de manifestarea unor situații de urgență. Totodată, aceste mesaje sunt de interes public și conțin recomandări pentru adoptarea unui comportament care să asigure autoprotecția persoanelor aflate într-o zonă vizată de manifestarea unei situații de urgență, în funcție de specificul acesteia, conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 46 din 25 iunie 2019.
8. Alertele meteo și acuratețea targetării: Care sunt criteriile de evaluare a alertelor emise pentru Coduri Portocalii de vreme rea care nu se confirmă la nivel local, pentru a evita decredibilizarea sistemului prin alarme false repetate?
Răspuns: Transmiterea mesajelor RO-ALERT care vizează fenomene meteorologice și/sau hidrologice se realizează în baza datelor primite de la Administrația Națională de Meteorologie, respectiv de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, ținându-se cont de gravitatea fenomenelor prognozate. Mesajele RO-ALERT sunt transmise în termen de maximum 7 minute de la primirea informațiilor autorizate sau de la momentul confirmării informației primite prin apeluri multiple, efectuate prin SNUAU 112. În ceea ce privește acuratețea targetării mesajelor, aceasta se realizează în conformitate cu informațiile autorizate primite de la instituțiile competente și cu prevederile procedurilor operaționale aplicabile.
Distribuie, să afle şi alţii
Publicitate
Publicitate
Anunțuri gratuite din Maramures