AEROPORTUL SIBIU, PRINS LA MIJLOC! Clujul domină, Brașovul accelerează, iar Sibiul pierde destinații – Sibiu 100

Cu un terminal modernizat și aproape 695.000 de pasageri în 2025, Aeroportul Sibiu pornește încă dintr-o poziție avantajoasă față de Brașov. Dar cinci rute întrerupte în 2026, reducerea frecvențelor unor zboruri și expansiunea aeroportului Brașov-Ghimbav ridică o întrebare incomodă: avem o strategie pentru atragerea companiilor aeriene sau ne mulțumim cu investiția în infrastructură? Un aeroport frumos nu este neapărat și un aeroport competitiv.

Cine a călătorit în ultimii ani prin Aeroportul Internațional Sibiu a putut observa schimbările importante produse prin modernizarea și extinderea terminalului. Spații mai generoase, condiții îmbunătățite pentru pasageri și o infrastructură care oferă premisele dezvoltării viitoare. Din punctul de vedere al condițiilor oferite călătorilor, Sibiul are argumente solide.

Numai că pasagerii nu aleg aeroportul exclusiv după cum arată terminalul. Îl aleg, în primul rând, în funcție de destinațiile disponibile, orarul zborurilor, frecvența curselor și prețul biletelor. Iar aici competiția devine tot mai serioasă.

La aproximativ 140 de kilometri spre est, Aeroportul Brașov-Ghimbav, inaugurat în iunie 2023, încearcă să recupereze rapid diferența față de aeroporturile consacrate.

La vest, Cluj-Napoca reprezintă deja unul dintre principalele centre aeroportuare ale României, cu o ofertă de zboruri considerabil mai diversificată.

Între cele două, Sibiul trebuie să își găsească și să își consolideze locul.

Brașovul crește. Și nu doar în declarații

În octombrie 2026, presa brașoveană a relatat despre intențiile conducerii Aeroportului Brașov de a atrage zboruri către Paris, Istanbul și Tel Aviv, dar și despre discuții privind alte destinații europene. Aceste rute trebuie privite, deocamdată, drept perspective, nu drept conexiuni confirmate. Există însă și anunțuri concrete.

Wizz Air a comunicat intenția de a deschide o bază operațională la Brașov în decembrie 2026, cu o aeronavă Airbus A321neo alocată aeroportului. O asemenea decizie este importantă: o aeronavă bazată local poate susține o rețea mai amplă de destinații și un program de zbor mai flexibil.

În plus, aeroportul a anunțat următoarele rute:

Valencia urmează să fie operată de trei ori pe săptămână. Sunt destinații importante atât pentru călătoriile turistice, cât și pentru românii care lucrează sau locuiesc în străinătate. Firește, anunțarea unei rute nu garantează succesul ei comercial. O conexiune trebuie să atragă suficienți pasageri pentru a putea fi păstrată. Dar direcția este clară: Brașovul încearcă să își extindă rapid oferta și să devină o alternativă reală pentru locuitorii din centrul României.

La Sibiu, unele curse lansate cu entuziasm au dispărut

Și Aeroportul Sibiu a avut o perioadă de extindere a rețelei de destinații. În 2025 au fost anunțate și lansate noi conexiuni, prezentate firesc drept succese ale dezvoltării aeroportului. Numai că nu toate au rezistat.

În prima parte a anului 2026 au fost întrerupte următoarele rute:

Vorbim despre cinci conexiuni care au dispărut din programul aeroportului în numai câteva luni.

Este posibil ca unele să fie reluate în viitor. Dar, pentru pasagerul care vrea să cumpere astăzi un bilet, o rută care nu mai este operată nu reprezintă o opțiune. Cea mai importantă pierdere este, probabil, legătura cu München.

Nu vorbim doar despre o destinație din Germania, ci despre unul dintre marile huburi aeriene europene. Prin München, pasagerii din Sibiu puteau accesa numeroase conexiuni internaționale, cu transfer. Întreruperea acestei rute nu poate fi pusă pe același plan cu dispariția unui zbor low-cost către o destinație secundară. Din fericire, Sibiul păstrează conexiunea cu Viena, operată de Austrian Airlines, care rămâne esențială pentru accesul la rețeaua internațională de transport aerian. Dar pierderea unui hub important ar trebui să determine o analiză serioasă.

De ce a fost întreruptă ruta? A fost vorba despre cerere insuficientă, despre strategia companiei, despre costuri sau despre o combinație de factori? Există discuții pentru reluarea ei ori pentru atragerea unei conexiuni similare?

Acestea sunt întrebări la care administrația aeroportului ar trebui să ofere răspunsuri.

Mai puține frecvențe Wizz Air în sezonul de iarnă

Pe lângă dispariția unor destinații, Sibiul se confruntă și cu o reducere anunțată a frecvențelor Wizz Air pentru sezonul de iarnă 2026–2027.

Potrivit informațiilor comunicate public de conducerea aeroportului, programul săptămânal se modifică astfel:

Rezultă o reducere de 15% a frecvențelor săptămânale Wizz Air, comparativ cu programul de vară. Nu trebuie confundată această ajustare sezonieră cu o scădere permanentă a activității aeroportului. Companiile aeriene își modifică frecvent orarele în funcție de cererea sezonieră. Totuși, comparația cu Brașovul este inevitabilă: în timp ce la Sibiu se reduc unele frecvențe, Brașovul anunță rute noi și pregătește o bază operațională.

Cifrele din 2025: Sibiul conduce încă detașat

Ar fi greșit să prezentăm Aeroportul Sibiu drept unul aflat în declin doar pentru că a pierdut câteva rute.

Statisticile anuale arată o situație mai nuanțată. În 2025, Aeroportul Sibiu a înregistrat 694.805 pasageri, față de 573.918 în 2024. Creșterea a fost de aproximativ 21%. Aeroportul Brașov-Ghimbav a înregistrat 337.353 de pasageri în 2025, comparativ cu aproximativ 227.900 în 2024, ceea ce înseamnă un avans de circa 48%.

Sibiul a avut în 2025 un trafic de peste două ori mai mare decât Brașovul și chiar o creștere absolută puțin mai mare.

Brașovul crește însă mai repede procentual, ceea ce este de așteptat pentru un aeroport nou, pornit de la un nivel redus al traficului. Aceste date nu demonstrează că Brașovul ia deja pasageri de la Sibiu. Demonstrează însă că ambele aeroporturi se dezvoltă într-o piață în care concurența se intensifică. Pentru a vedea dacă raportul de forțe se schimbă efectiv, vor conta mai ales rezultatele din 2026 și 2027, după introducerea noilor rute de la Brașov.

Brașovul are un avantaj uriaș: turismul

Dincolo de infrastructura aeroportuară, cele două județe au profiluri turistice diferite.

Brașovul este una dintre principalele destinații turistice ale României. Municipiul Brașov, Poiana Brașov, Bran, Râșnov, zona Făgărașului și numeroase alte localități atrag anual un număr foarte mare de vizitatori. În 2025, județul Brașov a înregistrat aproximativ 1,39 milioane de sosiri turistice în structurile de cazare.

Sibiul are, la rândul său, o ofertă remarcabilă: centrul istoric, Muzeul ASTRA, Mărginimea Sibiului, Transfăgărășanul, patrimoniul săsesc, evenimentele culturale și turismul rural. Dar Brașovul beneficiază de o piață turistică internă mult mai mare. Există, totuși, o diferență interesantă atunci când analizăm turiștii străini.

În primele opt luni ale anului 2025, datele statistice indicau aproximativ 113.000 de sosiri ale turiștilor străini în județul Sibiu și 131.000 în județul Brașov.

Așadar, deși Brașovul avea de peste două ori mai multe sosiri turistice în total, diferența la vizitatorii străini cazați era relativ mică. Acesta este un atu al Sibiului. Problema este cât de bine reușim să îl valorificăm.

Un turist din Spania, Franța, Germania sau Marea Britanie care dorește să viziteze Sibiul și Transilvania ar trebui să poată ajunge cât mai simplu aici, preferabil printr-un zbor direct sau printr-o conexiune convenabilă. Dar dezvoltarea turismului internațional nu este exclusiv responsabilitatea aeroportului.

Ea presupune colaborare între aeroport, Consiliul Județean, administrațiile locale, organizațiile de management al destinației, hotelieri, agenții de turism și operatorii de experiențe turistice. Un aeroport poate aduce turiști. O destinație bine promovată poate aduce avioane.

Bazinul de pasageri al Sibiului este mai mic decât sugerează harta

La prima vedere, aeroportul Sibiu pare să deservească un teritoriu extins: județele Sibiu și Alba, o parte din Hunedoara, nordul Vâlcii și, eventual, zone din Mureș. Numai că harta administrativă nu este și harta reală a pieței aeroportuare.

Să luăm exemplul județului Alba. Pentru locuitorii din Alba Iulia, aeroportul Sibiu este o opțiune accesibilă. Dar și Cluj-Napoca poate fi atins relativ ușor, iar oferta sa de destinații este mult mai diversificată. Chiar dacă deplasarea până la Cluj poate dura mai mult, un pasager va accepta diferența dacă găsește un zbor direct, un preț mai bun sau un orar mai convenabil.

Prin urmare, nu putem considera automat toți locuitorii județului Alba drept potențiali pasageri ai aeroportului Sibiu.

O situație asemănătoare există în județul Mureș, unde pasagerii au la dispoziție aeroportul Târgu Mureș, dar și pe cel din Cluj-Napoca.

În aceste condiții, bazinul principal al Sibiului ar trebui analizat mai realist:

• Județul Sibiu, ca piață de bază, dar ținând cont că, pentru pasagerii din Mediaș și zona de nord a județului, Mureșul este la fel de aproape.
• Zona Sebeș–Alba Iulia, aflată în competiție directă cu aeroportul Cluj-Napoca.
• Estul județului Hunedoara, inclusiv Orăștie, Simeria, Deva și împrejurimile, favorizate de accesul pe autostradă.
• Nordul județului Vâlcea, în special Brezoi, Țara Loviștei și localitățile apropiate de Valea Oltului.

Aceste zone nu sunt piețe exclusive. Ele sunt teritorii din care Sibiul poate atrage pasageri dacă oferta sa este suficient de competitivă.

De fapt, este foarte posibil ca un aeroport cu mai puține destinații să aibă un bazin real de captare mai restrâns decât unul aflat ceva mai departe, dar cu o ofertă mult mai bogată.

Brașovul are propriul bazin regional

Și în cazul aeroportului Brașov-Ghimbav trebuie evitată tentația de a însuma automat populația unor județe întregi. Piața sa principală este județul Brașov, la care se adaugă județul Covasna și o parte din Harghita, în special zonele sudice. Poate atrage, de asemenea, pasageri din nord-vestul județului Buzău, inclusiv de pe Valea Buzăului și din zona Siriului.

Nu trebuie ignorată nici posibilitatea atragerii unor pasageri din estul județului Sibiu, atunci când Brașovul oferă o destinație indisponibilă la Sibiu. Totuși, aeroportul Brașov concurează și el cu Bucureștiul, care oferă o rețea mult mai amplă de destinații. Prin urmare, nici Brașovul nu are un bazin garantat de pasageri. Diferența va fi făcută de oferta comercială și de accesibilitate.

Sibiul, prins între Cluj și Brașov

Aici se află, poate, cea mai importantă problemă strategică. Sibiul nu concurează doar cu Brașovul. La vest se află aeroportul Cluj-Napoca, un aeroport regional major, cu o rețea mult mai extinsă de destinații și o capacitate importantă de atragere a pasagerilor din județele învecinate.

La est se dezvoltă Brașovul, care încearcă să își construiască rapid propria piață. Între aceste două aeroporturi, Sibiul trebuie să ofere motive suficient de puternice pentru ca pasagerii să nu plece spre alte orașe. Pentru un sibian, o deplasare până la Cluj, Brașov sau București poate deveni acceptabilă dacă diferența de preț este importantă sau dacă există un zbor direct spre destinația dorită. Pentru un locuitor din Alba Iulia sau Deva, alegerea aeroportului este și mai flexibilă.

Iar acest lucru înseamnă că Sibiul nu își poate construi strategia doar pe ideea că se află în centrul țării.

Poziția geografică este un avantaj numai atunci când este însoțită de o ofertă de zboruri competitivă.

Ce strategie are Aeroportul Sibiu pentru următorii cinci ani?

Investiția în modernizarea terminalului a creat condițiile necesare pentru dezvoltarea traficului aerian. Dar infrastructura reprezintă doar una dintre componentele succesului.

Ce urmează?

Există câteva întrebări la care conducerea aeroportului și Consiliul Județean Sibiu ar trebui să răspundă public. În primul rând, ce strategie există pentru recuperarea destinațiilor pierdute, în special a unei conexiuni printr-un hub internațional comparabil cu München?

În al doilea rând, ce discuții sunt purtate pentru atragerea unor operatori noi sau pentru extinderea bazei de operare a companiilor deja prezente?

În al treilea rând, care sunt destinațiile pentru care există o cerere reală, demonstrată prin studii de piață și prin analiza comportamentului pasagerilor din județul Sibiu și din zonele învecinate?

În al patrulea rând, cum este promovat aeroportul în județele Alba, Hunedoara și Vâlcea, acolo unde pasagerii au alternative?

Și, nu în ultimul rând, există un plan comun pentru atragerea turiștilor străini prin Aeroportul Sibiu, în colaborare cu operatorii economici și organizațiile de promovare turistică?

Sunt întrebări legitime, mai ales după realizarea unei investiții publice importante. Nu este suficient să construiești un terminal capabil să deservească mai mulți pasageri. Trebuie să existe și o strategie pentru a-i aduce.

Cine câștigă din concurența aeroporturilor?

În principiu, concurența dintre aeroporturi ar trebui să fie benefică pentru pasageri. Mai multe destinații, mai multe companii și frecvențe mai bune pot însemna opțiuni suplimentare și prețuri competitive. Dar pentru administrațiile publice care investesc în infrastructura aeroportuară, concurența aduce și o responsabilitate suplimentară. Un aeroport trebuie să își demonstreze utilitatea nu doar prin numărul pasagerilor, ci și prin efectele economice produse: turiști atrași, investiții facilitate, mobilitate pentru locuitori, conectivitate pentru mediul de afaceri și sustenabilitate financiară.

Din această perspectivă, ar fi utilă și o comparație între veniturile proprii, cheltuielile de funcționare și sprijinul financiar public de care beneficiază aeroporturile Sibiu și Brașov. Un aeroport cu trafic mai mare nu este automat mai eficient, după cum un aeroport nou, aflat în expansiune, nu este automat mai performant.

Sibiul are încă un avantaj. Dar cât timp îl va păstra?

Nu există motive pentru a prezenta Aeroportul Sibiu drept un aeroport în criză.

Traficul din 2025 a fost bun, infrastructura a fost modernizată, iar conexiunea cu Viena rămâne un avantaj important. Dar există suficiente semnale care justifică o dezbatere serioasă despre viitor.

Cinci rute întrerupte în prima parte a anului 2026, reducerea unor frecvențe pentru sezonul de iarnă și extinderea anunțată a aeroportului Brașov sunt elemente care nu ar trebui ignorate.

Mai ales că Sibiul nu se află într-o competiție cu un singur aeroport, ci într-un spațiu regional în care Cluj-Napoca, Brașovul, Târgu Mureș și chiar Bucureștiul încearcă să atragă aceiași pasageri.

Aeroportul Sibiu are un terminal modern. Are experiență. Are o destinație turistică atractivă și un mediu economic important.

Dar toate acestea nu sunt suficiente dacă oferta de zboruri nu ține pasul cu așteptările pasagerilor.

Iar întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem nu este dacă aeroportul nostru arată mai bine decât cel de la Brașov.

Întrebarea este dacă, peste cinci ani, vom avea mai multe destinații și mai mulți pasageri sau doar un terminal modern din care sibienii vor privi cum avioanele și oportunitățile se îndreaptă spre alte aeroporturi.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI