O reformă administrativ-teritorială de amploare, pregătită de PSD, ar putea schimba radical harta administrației locale din România. Social-democrații iau în calcul comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și reorganizarea orașelor care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori. În Sălaj, propunerea ar putea avea efecte importante, având în vedere numărul mare de comune cu populație redusă.
Propunerea a fost prezentată luni, 9 noiembrie, de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru reforma administrativ-teritorială. Deocamdată, nu există o listă definitivă a localităților care ar urma să fie comasate, ci mai multe scenarii aflate în analiză.
„Am fixat şi un prag legal provizoriu de 3000 de locuitori/comună, față de 1500 cât prevede legea în acest moment: în jur de 1500 de UAT-uri sunt vizate de acest proces de reorganizare, la capătul căruia estimăm – în linii mari – o înjumătățire a numărului de primării din țară. (…) Discuțiile privind proiectul de reorganizare administrativ – teritorială sunt într-un stadiu incipient, dar trebuie să subliniez că nu vom intra în coliziune cu Constituția şi nu vom aduce atingere actualei arhitecturi constituționale care prevede o organizare pe sate, comune, oraşe, municipii şi județe.
Localitățile nu-şi pierd identitatea şi nu se vor desființa: ce se va desființa sunt primăriile şi Consiliile Locale în comunele reorganizate şi comasate, iar la acest moment estimăm o reducere între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali. Actualele mandate merg până la capăt, adică 2028, iar începând cu viitoarele alegeri va intra în vigoare noul cadru administrativ – teritorial aşa cum va fi el asumat de guvern”, a explicat Dragoș Benea.
Social democratul spune că a propus ca în fiecare județ să se constituie comitete pentru reorganizare, coordonate de Instituțiile Prefectului, din care vor face parte instituțiile deconcentrate cu atribuții şi responsabilități pe acest subiect.
Miza este reducerea numărului de administrații locale, diminuarea cheltuielilor de funcționare și crearea unor unități administrativ-teritoriale capabile să susțină investiții și să atragă mai ușor fonduri europene.
Ce înseamnă reforma pentru comunele din Sălaj
Raportând pragul de 3.000 de locuitori la datele recensământului din 2021, situația Sălajului este una care atrage atenția. Județul are 57 de comune, iar aproximativ 43 dintre acestea au sub 3.000 de locuitori. Prin urmare, o eventuală aplicare a scenariului PSD ar putea viza o mare parte dintre administrațiile comunale din județ.
Printre cele mai mici comune se numără Zalha, cu 767 de locuitori, Șimișna, cu 833 de locuitori, Rus, cu 909 locuitori, și Zimbor, cu 938 de locuitori. Alte comune aflate sub pragul propus sunt Cristolț, Lozna, Treznea, Fildu de Jos, Coșeiu, Marca, Benesat, Sânmihaiu Almașului, Cuzăplac, Gârbou, Agrij, Buciumi, Bănișor și Poiana Blenchii.
Dar reforma nu s-ar opri la localitățile foarte mici. În categoria comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori intră și administrații locale care au populații de peste 2.000 de persoane, precum Mirșid, Sălățig, Hida, Meseșenii de Jos sau Năpradea.
Asta înseamnă că discuția nu privește doar comunele cu câteva sute de locuitori, ci și localități care au școli, grădinițe, dispensare, infrastructură și investiții proprii.
Trebuie precizat că această estimare folosește populația de la recensământul din 2021. Dragoș Benea a spus că PSD dorește ca analiza finală să se bazeze pe populația rezidentă comunicată de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025. Așadar, numărul exact al comunelor sălăjene care vor intra în scenariul de reorganizare poate fi ușor diferit.
Două orașe din Sălaj sunt sub pragul de 10.000 de locuitori
Și în mediul urban există două situații care ar putea intra în analiza PSD: Jibou și Cehu Silvaniei.
Potrivit datelor recensământului din 2021, Jiboul are 9.677 de locuitori, fiind cu puțin sub pragul de 10.000 de persoane. Cehu Silvaniei are o populație de 6.369 de locuitori, ceea ce îl plasează și mai departe de criteriul demografic pentru statutul de oraș.
În schimb, Șimleu Silvaniei are 13.948 de locuitori, iar municipiul Zalău depășește 52.000 de locuitori. Cele două localități nu ar intra în scenariul analizat pe criteriul populației.
Pentru Cehu Silvaniei, discuția este cu atât mai importantă cu cât orașul a pierdut populație în ultimele decenii. Strategia de dezvoltare durabilă a județului Sălaj arată că, între 1992 și 2021, populația orașului a scăzut cu 18,26%. Jiboul a înregistrat, la rândul său, o scădere de 5,38% în aceeași perioadă.
Dacă propunerea PSD va fi transformată în lege, cele două orașe ar putea fi analizate fie pentru comasare cu alte unități administrativ-teritoriale, fie pentru reclasificarea în categoria comunelor.
Nu dispar satele, dar ar putea dispărea primăriile
Unul dintre aspectele importante subliniate de reprezentantul PSD este că reorganizarea nu presupune dispariția satelor și nici schimbarea denumirilor acestora.
În schimb, în localitățile comasate ar urma să dispară primăriile și consiliile locale ca instituții administrative separate. Satele și comunitățile componente ar rămâne pe hartă, dar ar aparține unei unități administrativ-teritoriale mai mari, cu o singură administrație.
Pentru locuitori, schimbarea ar putea însemna că anumite servicii administrative nu vor mai fi disponibile în aceeași clădire sau în aceeași localitate. De exemplu, eliberarea unor documente, plata taxelor și impozitelor ori rezolvarea unor probleme administrative ar putea presupune deplasarea la sediul administrației care va coordona noua comună.
Acesta este unul dintre cele mai sensibile aspecte ale reformei, în special pentru satele izolate și pentru persoanele în vârstă, care depind de serviciile oferite de primăria locală.
PSD susține însă că localitățile nu își vor pierde identitatea și că pot fi păstrate puncte de lucru sau forme de deservire administrativă pentru comunitățile care nu vor mai avea primărie proprie. De asemenea, Dragoș Benea a afirmat că, acolo unde va fi necesară schimbarea documentelor de identitate, cheltuielile ar urma să fie suportate de stat, iar cetățenii ar beneficia de o perioadă de tranziție în care să își poată actualiza gratuit actele.
Șase criterii vor decide ce localități sunt reorganizate
PSD nu dorește să stabilească viitoarea hartă administrativă exclusiv în funcție de numărul de locuitori. Grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea propune șase criterii care ar urma să fie incluse într-o matrice de sustenabilitate.
Primul criteriu este populația și evoluția demografică. Vor fi analizate numărul de locuitori, tendințele de depopulare și perspectivele demografice ale fiecărei comunități.
Al doilea criteriu este sustenabilitatea economică. Mai exact, se va compara nivelul veniturilor proprii ale primăriilor cu cheltuielile de funcționare și se va analiza cât de bine reușesc administrațiile să colecteze taxele și impozitele locale.
Capacitatea administrativă reprezintă al treilea criteriu și se referă la personalul disponibil, competențele administrației, investițiile realizate și capacitatea de atragere a fondurilor europene.
Un alt element important va fi conectivitatea. Se va ține cont de distanța față de drumurile importante, spitale, servicii de ambulanță, pompieri și alte instituții esențiale.
Al cincilea criteriu privește accesibilitatea serviciilor de bază, precum școlile, grădinițele, creșele, dispensarele și serviciile medicale.
În sfârșit, vor fi analizate serviciile publice locale, inclusiv alimentarea cu apă, canalizarea, gazele, iluminatul public și transportul în comun.
Prin urmare, două comune cu populații apropiate ar putea primi evaluări diferite, în funcție de situația financiară, infrastructură și accesul locuitorilor la servicii. HotNews.ro+1
Cum va fi făcută reorganizarea și când ar putea intra în vigoare
Potrivit planului prezentat de Dragoș Benea, în fiecare județ ar urma să fie constituit un comitet de reorganizare, coordonat în jurul Instituției Prefectului.
Din acest organism ar urma să facă parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.
Aceste structuri ar trebui să analizeze situația fiecărei unități administrativ-teritoriale și să înainteze propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.
PSD intenționează să finalizeze documentul cu propunerile detaliate până în martie 2027. Ulterior, reforma ar urma să fie promovată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, cu aplicare începând din 2028.
Dragoș Benea a precizat că actualii primari își vor duce mandatele până la capăt. Cu alte cuvinte, aleșii locali în funcție nu ar urma să fie înlăturați înainte de alegerile din 2028.
Cert este că, dacă scenariul privind pragul de 3.000 de locuitori va fi adoptat, Sălajul s-ar putea număra printre județele în care reforma va produce cele mai vizibile schimbări. Aproximativ trei sferturi dintre comunele județului se află sub acest prag, iar două dintre cele patru orașe au mai puțin de 10.000 de locuitori. Pentru multe comunități, următorii doi ani ar putea aduce cea mai importantă schimbare administrativă din ultimele decenii.
Views: 0
Anunțuri gratuite din Maramures