Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, Piața Mare se umple de oameni și de viață.  Se fac fotografii, se cumpără cadouri și se bea vin fiert. Dincolo de atmosfera de sărbătoare, Târgul de Crăciun pune însă în mișcare o parte a economiei Sibiului. Ultimele trei ediții încheiate arată o creștere importantă a numărului de vizitatori estimat de organizatori. Pentru ediția 2024, aceștia au avansat și o contribuție de aproximativ 20 de milioane de euro la economia locală. Ce reprezintă această sumă și cât din succesul târgului se vede dincolo de căsuțele din centru?

Înaintea ediției programate între 13 noiembrie 2026 și 3 ianuarie 2027, privim înapoi la sezoanele 2023–2024, 2024–2025 și 2025–2026. Anul unei ediții este cel în care aceasta a început, chiar dacă târgul a continuat câteva zile în ianuarie.

Ediția Vizitatori estimați de organizatori Date financiare publicate
2023–2024 Peste 300.000 Fără o valoare comparabilă în bilanțul citat
2024–2025 Peste 500.000 Circa 20 milioane euro: impact estimat asupra economiei locale
2025–2026 Aproximativ 600.000 Încasările expozanților nu au fost centralizate oficial în bilanțul citat

La încheierea ediției 2023, organizatorii estimau că pragul de 300.000 de vizitatori fusese depășit. Un an mai târziu, bilanțul anunța peste jumătate de milion, iar pentru ediția 2025 a fost comunicată cifra de aproximativ 600.000 de vizitatori, în creștere cu 20–25% față de anul anterior.

Sunt estimări de public, nu un recensământ al turiștilor cazați. Fără o metodologie publicată și aplicată identic tuturor edițiilor, comparația arată tendința comunicată de organizatori, dar nu permite stabilirea exactă a numărului de persoane distincte sau a ponderii celor veniți special pentru târg. Oricum, mai ales în weekend-urile din această perioadă, platformele de rezervari online la cazare arată adesea un grad de ocupare de 100%.

Cifra financiară de referință pentru aceste trei ediții rămâne cea comunicată în ianuarie 2025: aproximativ 20 de milioane de euro pentru economia locală, aferente ediției 2024. Este o estimare a cheltuielilor generate în oraș, nu încasarea organizatorului și nici o sumă intrată în bugetul Primăriei.

Calculul publicat necesită însă clarificări. În același comunicat sunt menționați peste 410.000 de vizitatori de o zi, cu un buget mediu de 50 de euro, și peste 90.000 de turiști cazați, cu un buget de 150 de euro. Înmulțirea simplă a acestor valori conduce la circa 34 de milioane de euro, nu la 20 de milioane. Fără explicații suplimentare privind categoriile și cheltuielile incluse, valoarea anunțată poate fi citată ca estimare a organizatorilor, nu ca rezultat financiar verificat independent.

La fel de important, cheltuiala unui vizitator nu devine integral profit. Din ea se plătesc mărfuri, salarii, chirii, energie, transport și alte costuri. Unele sume rămân în Sibiu, altele ajung la furnizori sau firme din afara județului. Încasările, profitul și contribuția efectivă la economia locală măsoară lucruri diferite.

Pentru cazare, beneficiul apare atunci când o excursie la târg devine un sejur. Pentru restaurante și cafenele, contează mesele și timpul petrecut în oraș. Magazinele, ghizii, transportatorii și furnizorii de servicii pot câștiga, la rândul lor, din prezența unui public care altfel nu ar fi ajuns aici. Acestea sunt mecanismele prin care un eveniment se poate transforma în activitate economică pentru mai multe categorii de afaceri.

Efectul se poate propaga și către furnizorii acestor firme: producători alimentari, servicii de curățenie, spălătorii, logistică sau personal angajat temporar. Nu există însă, în datele citate, o măsurare care să permită atribuirea unui număr de locuri de muncă sau a unei sume precise fiecărui sector.

Nici banii cheltuiți la standuri nu rămân automat în întregime în județ. Ediția 2025 a avut 120 de căsuțe și expozanți din 25 de județe, dar și din Italia și Ungaria. Pentru Sibiu contează, așadar, și cât consum ajunge la afacerile locale, cât personal este angajat aici și câte produse sunt cumpărate de la furnizori sibieni.

O analiză comunicată de organizatori în februarie 2025, pe baza seriilor INS TUR104H și TUR105H, indica 72.549 de sosiri în structurile de cazare ale municipiului în noiembrie–decembrie 2024, față de 62.051 în aceleași luni din 2023. Înnoptările crescuseră de la 93.586 la 103.749: aproximativ 17% mai multe sosiri și 11% mai multe nopți de cazare.

Aceste cifre privesc întregul turism al municipiului în cele două luni, inclusiv zile dinaintea deschiderii târgului. Nu arată câți oameni au venit exclusiv pentru eveniment și nu pot fi atribuite integral acestuia. Ele susțin totuși observația că sezonul de iarnă poate conta pentru activitatea de cazare, dincolo de impresia de aglomerație din centru.

Raportul dintre nopți și sosiri, calculat din aceleași date, scade de la aproximativ 1,51 la 1,43. Cu alte cuvinte, în 2024 au fost mai mulți turiști cazați în perioada analizată, dar șederile au fost, în medie, ceva mai scurte. Pentru economie, durata vizitei rămâne la fel de importantă ca numărul celor care ajung în oraș.

Bilanțul ediției 2025 oferă un indiciu despre diferențele dintre comercianți. Organizatorii au precizat că expozanții nu comunică oficial încasările și că discuțiile purtate cu aceștia indicau evoluții variate, de la creșteri modeste până la peste 30%. Prin urmare, creșterea publicului nu poate fi transformată automat într-o creștere egală a vânzărilor tuturor firmelor.

Contează oferta, prețul, amplasarea și ceea ce primește clientul pentru banii plătiți. În plus, un leu cheltuit de un turist venit din alt oraș reprezintă bani atrași din exterior; un leu cheltuit de un sibian poate fi și o mutare a consumului dintr-un alt magazin sau restaurant local. Pentru măsurarea câștigului net al orașului, această diferență trebuie luată în calcul.

Importanța economică a târgului stă în capacitatea de a crea un motiv de călătorie și de consum în sezonul rece. Acest potențial devine mai valoros dacă vizitatorii rămân peste noapte, intră în muzee, iau masa în oraș și descoperă și alte locuri din județ. O ofertă comună de cazare, cultură și gastronomie ar putea distribui mai bine beneficiile și în afara Pieței Mari.

O evaluare completă ar trebui să urmărească separat vizitatorii din afara localității, durata șederii, cheltuielile la firmele locale și costurile publice asociate evenimentului. Bilanțurile de public sunt utile; un bilanț economic comparabil de la un an la altul ar arăta mai clar ce câștigă orașul.

Ultimele trei ediții descriu un târg cu un public estimat în creștere și cu o miză economică ce depășește vânzările de la căsuțe. Provocarea Sibiului este să transforme această atracție în șederi mai lungi, clienți pentru mai multe afaceri locale și motive de revenire. Atunci, succesul se va vedea și după ce sunt stinse luminițele.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *