Deputatul AUR de Sălaj, Lucian Mușat, a stârnit reacții printr-un mesaj publicat pe Facebook, în care susține că „românismul în Transilvania este într-o stare de adormire indusă de cei care au interes ca România să nu fie puternică”. Declarațiile sale au fost criticate de istoricul și antropologul Valer Simion Cosma, fost cercetător la muzeul din Zalău, care acuză folosirea identității naționale pentru alimentarea tensiunilor dintre români și maghiari.
În mesajul publicat pe rețeaua de socializare, Lucian Mușat afirmă că românii nu ar trebui să se teamă să arboreze tricolorul în propria țară și susține că o minoritate nu ar trebui să decidă în locul majorității.
„Nu trebuie să ne fie teamă ca la noi în țară să ne arborăm tricolorul, nu trebuie ca o minoritate să decidă pentru majoritate”, a scris deputatul AUR, care a adăugat că, în urma unor mesaje de înjurătură și amenințare primite de la persoane de etnie maghiară, își va îndrepta mai mult atenția către „acea enclavă”, afirmând că, în final, „va fi cum vrem noi, majoritatea”.
Poziția parlamentarului a fost criticată public de Valer Simion Cosma, doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, antropolog și publicist. Acesta a locuit patru ani în Zalău, unde a lucrat ca cercetător, iar din mai 2022 conduce Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Într-o postare pe Facebook, istoricul consideră că discursul deputatului promovează o imagine alarmistă asupra relațiilor dintre comunitățile românești și maghiare din Transilvania, prezentându-i pe români drept o populație care ar avea nevoie de un salvator pentru a-și apăra identitatea.
„Ceea ce mă revoltă la astfel de ieșiri nu este doar instigarea la ură sau manipularea grosolană, ci și disprețul față de oamenii cărora li se adresează. Inclusiv, sau poate mai ales, față de propriul electorat. Mi se pare o bătaie de joc la adresa populației din Sălaj, români și maghiari deopotrivă”, a scris Valer Simion Cosma.
Acesta își argumentează poziția și prin experiența personală, amintind că a locuit în comunități în care românii și maghiarii au fost vecini de generații și au împărțit atât problemele cotidiene, cât și momentele de colaborare și tensiune.
Istoricul susține că identitatea culturală poate fi asumată fără ostilitate față de alte comunități și că o mai bună cunoaștere a propriilor tradiții nu presupune respingerea celor ale vecinilor.
„Când îți cunoști și îți asumi identitatea culturală, fără complexe de inferioritate sau superioritate, când nu ești chinuit nici de rușinea, nici de mândria de a fi român/maghiar/german (sau ce ești), poți avea o relație mult mai relaxată și profundă cu propria cultură și identitate”, a precizat acesta.
Valer Simion Cosma mai afirmă că istoria culturală a Transilvaniei nu poate fi înțeleasă fără interacțiunile, schimburile și influențele reciproce dintre comunitățile care au conviețuit în regiune.
În opinia sa, discursurile politice care prezintă alte comunități etnice drept o amenințare pot transforma relațiile de bună vecinătate în surse de conflict, în timp ce beneficiile politice urmărite de cei care le promovează rămân distincte de consecințele pe care astfel de mesaje le pot avea asupra oamenilor.
„Politicianul își strânge steagul și pleacă mai departe. Vecinii rămân vecini, dacă nu sunt transformați în dușmani, iar conflictul lor în combustibil electoral”, conchide istoricul.
Schimbul de poziții readuce în atenție tema relațiilor interetnice din Transilvania și felul în care identitatea națională este invocată în discursul politic. Declarațiile celor doi au fost publicate pe Facebook, iar opiniile exprimate le aparțin.
Views: 18
Anunțuri gratuite din Maramures