Programul aprobat de Guvern în august 2026 combină două tipuri de ajutor de stat care până acum se cereau separat. Regulile de aplicare urmează să fie publicate în 45 de zile lucrătoare, iar plățile se întind până în 2041.
Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat TechUp România, un program cu un buget estimat la până la 5,313 miliarde de lei și o alocare anuală de aproximativ 759 de milioane de lei. Temeiul legal este OUG nr. 8/2026, Pachetul de relansare economică, iar administrarea revine Ministerului Finanțelor.
Elementul care deosebește TechUp de programele de finanțare cu care mediul de afaceri s-a obișnuit nu este suma, ci structura. Până acum, o companie care voia să dezvolte o tehnologie proprie și apoi să o producă avea de parcurs două trasee administrative diferite, cu evaluări, calendare și decontări separate. TechUp le comasează într-o singură cerere de finanțare.
Două componente, o singură cerere de finanțare
Schema are două componente care se depun împreună. Prima finanțează cercetarea-dezvoltarea, cu un prag minim de 2 milioane de lei. A doua finanțează, în formularea oficială, „investițiile inițiale în capacități de producție, utilizând active corporale și necorporale”, cu un prag minim de 3 milioane de lei.
Valoarea totală a unui proiect eligibil se situează între 5 și 50 de milioane de lei costuri eligibile. Beneficiarul trebuie să acopere cel puțin 25% din costurile eligibile din surse care nu beneficiază de alt sprijin public — la pragul minim, 1,25 milioane de lei.
Contribuția reală este, de regulă, mai mare decât acest minim. Intensitatea maximă a ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, ceea ce înseamnă că pe partea de cercetare firma suportă cel puțin jumătate din cheltuială, iar pe dezvoltarea experimentală trei sferturi. Bugetul programului se împarte aproape egal între cele două direcții: 2,657 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare și 2,656 miliarde pentru ajutorul regional de investiții.
Domeniile în care se poate depune
Programul nu este deschis oricărei investiții în tehnologie. Sunt vizate cinci direcții:
- Digital — calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică;
- Life Science — biotehnologie, agri-tech, sănătate de precizie;
- Energie — energie verde, stocare, tehnologii climatice;
- Mobilitate și Spațiu — sisteme autonome, tehnologii spațiale;
- Industria 4.0 — materiale avansate, producție industrială modernă.
Condiția de fond este ca firma să dezvolte tehnologia, nu doar să o folosească. O investiție de modernizare, oricât de costisitoare, nu intră în schemă dacă nu are în spate o temă de cercetare care poate fi evaluată tehnic.
Un calendar de cincisprezece ani
Orizontul programului este neobișnuit de lung pentru o schemă de ajutor de stat din România și are consecințe directe asupra planificării financiare a beneficiarilor.
| Etapă | Interval |
| Intrarea în vigoare a schemei | august 2026 |
| Publicarea ghidului solicitantului | în 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare |
| Semnarea acordurilor de finanțare | 2026–2032 |
| Alocarea anuală estimată | aproximativ 759 milioane lei |
| Plățile către beneficiari | 2027–2041 |
Un acord semnat în 2030 poate genera, așadar, plăți care se întind pe încă un deceniu. Pentru companii, asta înseamnă că proiectul trebuie construit pe un cashflow propriu capabil să susțină investiția înainte de decontare, nu pe ipoteza unei rambursări rapide.
Facilitățile care nu apar în titluri
Dincolo de grantul propriu-zis, schema conține trei elemente cu efect practic important. Primul este deducerea fiscală de 200% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare — o firmă care investește în cercetare își reduce baza impozabilă cu dublul sumei cheltuite.
Al doilea este posibilitatea unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului de cercetare-dezvoltare, care reduce presiunea pe finanțarea proprie în primii ani de proiect.
Al treilea ține de procedură: schema este exceptată de la obligația notificării către Comisia Europeană. Practic, nu există un termen de așteptare la Bruxelles, iar apelurile pot fi deschise imediat ce ghidurile sunt publicate.
Ce nu se știe încă
Documentul care va decide, în fapt, cine poate depune este ghidul solicitantului, iar el nu era publicat la jumătatea lui august 2026. Ghidul urmează să stabilească lista completă a cheltuielilor eligibile, condițiile privind aplicantul — vechime, cifră de afaceri, situația fiscală — și data deschiderii apelului.
Rămâne de clarificat și perimetrul componentei de investiții. Comunicatul oficial vorbește despre „capacități de producție”, în timp ce o parte din relatările de presă au menționat și prestarea de servicii. Până la publicarea ghidului, o firmă din zona de servicii tehnologice nu poate presupune că se încadrează.
„Nu este un program de digitalizare”
Combinarea celor două componente este, în opinia unora dintre furnizorii de software din piața locală, cea mai importantă noutate a schemei — și, în același timp, sursa unei confuzii previzibile.
„TechUp rezolvă o problemă reală: până acum, o firmă care dezvolta o tehnologie în România ajungea să o producă în altă parte, pentru că cele două etape se finanțau separat. Partea care îi va costa timp pe mulți antreprenori este că programul se citește ca un sprijin general pentru firmele care investesc în tehnologie, iar el nu este asta. Nu este un program de digitalizare. Fără o temă de cercetare evaluabilă tehnic și fără capacitatea de a susține un proiect de milioane de lei din surse proprii, dosarul nu are cum să existe.”
Dan-Ionuț Ciobanu, CEO Zarina CRM
Anunțuri gratuite din Maramures