Prețul locuințelor din România a ajuns la un nivel record în valori nominale, dar, dacă ținem cont de inflație, este încă sub nivelul din 2015. Concluzia apare în „Locuire accesibilă în România”, un raport al Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV), semnat de Florian Filat și publicat în octombrie 2026. El folosește date Eurostat, ale Băncii Naționale, ale Băncii Centrale Europene și ale INS, plus un sondaj online realizat în septembrie 2026.
Indicele nominal al prețurilor locuințelor a ajuns la 174 de puncte în primul trimestru din 2026, față de 100 în 2015, adică o creștere de 74%. Dacă îl ajustăm cu inflația, indicele este la 93. Locuințele s-au scumpit, așadar, mai încet decât restul prețurilor din economie.
Ruptura s-a produs în 2022-2023, când inflația a depășit clar ritmul de creștere a locuințelor, și revine acum. În ultimul an, prețurile au crescut cu 7,8% nominal, dar au scăzut cu 3,7% în termeni reali.
Locuințele noi și cele vechi
În primul trimestru din 2026, atât locuințele noi, cât și cele existente au ajuns la un indice de circa 170. Drumul a fost însă diferit: cele existente au urcat constant, iar cele noi au crescut în salturi. Din 2015, variația anuală a prețurilor la locuințele noi a fost de aproape două ori mai instabilă. În 2025, locuințele existente au crescut mai repede în toate cele patru trimestre.
Metrul pătrat costă la Cluj 3.312 euro, cu 44% mai mult decât în București. Tot Clujul a avut cea mai mare creștere cumulată din 2015, de 210%. Ritmul de acum s-a mutat însă spre Capitală, unde prețurile au crescut cel mai repede în ultimul an, cu 9,4%. La Iași și Constanța, locuințele noi cresc cu aproape 4 puncte procentuale mai repede decât cele existente.
Suntem proprietari, dar locuim înghesuiți
Raportul descrie un paradox: românii își dețin aproape toți locuința și se împrumută rar ca să o cumpere, dar locuiesc în unele dintre cele mai aglomerate și mai precare condiții din Uniunea Europeană, iar restanțele cresc rapid. Sondajul AHA Moments, realizat în septembrie 2026 pe 1.000 de persoane între 18 și 65 de ani, arată că familia și cercul apropiat ajută la intrarea pe piață, iar venitul deschide accesul la credit. Presiunea costurilor locuirii se vede însă și la gospodăriile obișnuite.
În analiza costului, raportul compară un apartament de 55 de metri pătrați din fiecare țară, cu avans de 15% și credit pe 25 de ani, la dobânda locală. Concluzia este că locuința este relativ accesibilă în raport cu venitul, dar finanțarea ei nu. Cu cât analiza intră mai adânc în detaliile tranzacției, cu atât poziția României în clasamentul european coboară.
Cât ne costă locuința, raportat la salariu
Raportul detaliază și situația celor 41 de municipii reședință de județ, în iunie 2026. În clasamentul „Cât costă locuința”, exprimat în ani de salariu net pentru 55 de metri pătrați, Târgu Mureș se află pe locul 36 din 41, cu 9,8 ani de salariu net, ceea ce înseamnă o rată de 67% din venitul net. Modelul presupune un avans de 15%, un credit pe 25 de ani și dobânda medie BCE pentru creditele noi de locuințe din ianuarie-iulie 2026. Pragul de referință este de 45% din salariu, adică circa 6,6 ani, iar doar șapte orașe rămân sub el: Reșița (4,7 ani), Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, Călărași, Brăila, Slobozia și Piatra-Neamț. Târgu Mureș este la același nivel cu Constanța (9,8 ani), mai scump decât București (7,7), Sibiu (7,8), Timișoara (7,5) sau Iași (8,7), dar mai ieftin decât Oradea (9,9), Brașov (10,3), Craiova (11,0) și Cluj-Napoca, ultimul din clasament, cu 11,7 ani și o rată de 80%. În al doilea clasament din slide, care arată ce rămâne din salariu după rată și coșul minim de trai, Târgu Mureș apare cu un deficit de 175 de euro pe lună, pe locul 34 din 41. Doar nouă municipii ies pe plus, în frunte cu București, cu 177 de euro.
Anunțuri gratuite din Maramures