Județul Mureș este unul dintre cele mai afectate din țară de dispariția bibliotecilor comunale. În 2007, Institutul Național de Statistică (INS) număra cel puțin o bibliotecă publică în 73 dintre cele 91 de comune ale județului. În 2025 au mai rămas doar 20. Scăderea de 73% plasează Mureșul pe locul patru în țară, după Constanța, Teleorman și Timiș. Datele provin dintr-o analiză publicată de Marius Comper, pe baza statisticilor INS și a bugetelor primăriilor.
Legea bibliotecilor spune că fiecare comună ar trebui să aibă o bibliotecă publică, organizată și finanțată de consiliul local.
205.000 de mureșeni, fără bibliotecă
Aproximativ 205.000 de mureșeni, adică trei din patru locuitori ai comunelor din județ, trăiesc într-o comună care în 2025 nu mai avea nicio bibliotecă publică înregistrată de INS. Printre ele se află unele dintre cele mai mari comune din județ, multe aflate chiar lângă Târgu Mureș:
- Sâncraiu de Mureș (peste 10.400 de locuitori): ultima bibliotecă publică numărată în 2015;
- Sângeorgiu de Mureș (aproape 9.700 de locuitori): ultima dată în 2007;
- Sântana de Mureș (6.600 de locuitori): ultima dată în 2017;
- Band (6.100 de locuitori): ultima dată în 2013;
- Cristești și Pănet: ultima dată în 2011;
- Hodac: ultima dată în 2022.
Doar în ultimul an, bibliotecile publice au dispărut din statistici în patru comune: Ceuașu de Câmpie, Apold, Pogăceaua și Sânger.
Cele 20 de comune care mai au bibliotecă publică sunt: Adămuș, Albești, Aluniș, Batoș, Breaza, Chiheru de Jos, Crăiești, Deda, Ernei, Fântânele, Gălești, Gănești, Ghindari, Gurghiu, Ibănești, Răstolița, Suseni, Valea Largă, Vătava și Zau de Câmpie. Valea Largă a reapărut în statistică în 2025, după opt ani de absență.
În opt dintre aceste comune, numărul total de volume a fost exact același în 2025 ca în 2024: Chiheru de Jos, Crăiești, Ernei, Fântânele, Ghindari, Gurghiu, Răstolița și Zau de Câmpie. Asta înseamnă că fie nu a intrat și nu a ieșit nicio carte, fie au intrat exact atâtea câte s-au casat. În patru dintre ele (Chiheru de Jos, Fântânele, Ghindari și Răstolița), numărul nu s-a schimbat deloc în ultimii șase ani, din 2020 până în 2025.
2.000 de lei pe cărți, într-un an
Bugetele arată o situație și mai dură. În 2025, primăriile comunelor din Mureș au trecut la capitolul bibliotecilor circa 931.000 de lei pentru salarii, dar doar 2.000 de lei pentru cărți, toți la Gănești. În celelalte comune, cărțile noi pot veni din donații, de la Biblioteca Județeană sau din alte capitole ale bugetului, dar nu apar ca achiziții ale bibliotecii.
Nici la orașe situația nu e mult mai bună: Târnăveni a cheltuit pe cărți circa 10.400 de lei, Sighișoara aproape 4.000, Sovata 365, iar Ungheni 155. Sărmașu și Sângeorgiu de Pădure nu mai au, în 2025, o bibliotecă publică numărată de INS.
Situația la nivel național
În toată țara, numărul comunelor cu bibliotecă publică a scăzut de la 2.636 în 2007 la 1.382 în 2025, aproape la jumătate. Primăriile comunelor au cheltuit pentru biblioteci 97,6 milioane de lei pe salarii și doar 568.000 de lei pe cărți: la fiecare leu dat pe cărți, 172 de lei au mers pe salarii.
Anunțuri gratuite din Maramures