Data de 28 iulie este legată de mai multe evenimente importante din istorie. În 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, la o lună după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moment care a marcat începutul Primului Război Mondial, un conflict de amploare ce a provocat milioane de victime și a dus la prăbușirea a patru mari imperii. Tot într-o zi de 28 iulie, în 1741, s-a stins din viață marele compozitor italian Antonio Vivaldi, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai barocului muzical.
Soldați pe front. FOTO: Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud
1741 – A murit Antonio Vivaldi
Antonio Vivaldi (n. 1678), considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai barocului muzical venețian, a murit în urma unei îmbolnăviri subite. Compozitorul a fost înmormântat în cimitirul aflat lângă Poarta Carintiei din Viena, pe locul unde se găsește astăzi clădirea principală a Universității Tehnice din Viena.
Antonio Vivaldi și Johann Sebastian Bach. FOTO: arhivă
Moștenirea artistică a lui Vivaldi cuprinde aproape 500 de concerte și a avut o influență majoră asupra unor compozitori de renume, printre care și Johann Sebastian Bach. De-a lungul carierei, a creat 45 de opere, două oratorii, peste 100 de cantate, arii și serenade, aproape 40 de lucrări de muzică sacră, peste 470 de concerte și simfonii, precum și 75 de sonate. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără ciclurile „L’Estro armonico” (1712), „La Stravaganza” (1712) și „Il cimento dell’armonia e dell’inventione” (1725), din care face parte celebra suită „Anotimpurile” („Le quattro stagioni”).
Deși creația sa a fost ignorată pentru o lungă perioadă, lucrările instrumentale și vocale ale lui Vivaldi au fost redescoperite și apreciate de muzicologi și de iubitorii muzicii clasice. Acest interes a dus la realizarea unor numeroase studii și biografii, dar și la înființarea, la Veneția, a unor instituții dedicate cercetării și promovării operei sale, precum Fundația „Vivaldi” și Societatea „Antonio Vivaldi”.
1750: A murit compozitorul german Johann Sebastian Bach
Johann Sebastian Bach (1685–1750), compozitor și organist german al perioadei baroce, este considerat unul dintre cei mai mari muzicieni din istorie. Creațiile sale se remarcă prin profunzimea intelectuală, măiestria tehnică și expresivă, precum și prin valoarea artistică excepțională.
Profund credincios, Bach și-a dedicat întreaga operă preamăririi lui Dumnezeu și înălțării spirituale a omului. Obișnuia să înceapă fiecare compoziție cu rugăciunea „Iisuse, ajută-mă” și să o încheie cu inscripția „Numai pentru slava lui Dumnezeu”. Din cei 20 de copii ai săi, doar opt au supraviețuit, potrivit Wikipedia.
Johann Sebastian Bach. FOTO: arhivă
Bach a lăsat în urmă un repertoriu impresionant, care cuprinde aproape toate genurile muzicale importante ale epocii. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără „Variațiunile Goldberg”, „Clavecinul bine temperat”, „Suitele pentru violoncel solo”, „Partita pentru vioară în re minor” și cele șase „Concerte Brandenburgice”. De asemenea, creația sa include opere corale de referință, precum „Patimile după Matei”, „Misa în si minor”, „Oratoriul de Crăciun” și peste 200 de cantate, atât religioase, cât și laice.
Deși după moartea sa muzica i-a fost, pentru o perioadă, trecută în plan secund, redescoperirea și republicarea lucrărilor sale în secolul al XIX-lea au contribuit decisiv la consacrarea lui Bach drept unul dintre cei mai influenți și admirați compozitori din istoria muzicii.
1854 – S-a născut medicul bacteriolog Victor Babeș
Victor Babeș, unul dintre cei mai importanți medici și microbiologi români, s-a născut la Viena, la 28 iulie 1854. De la tatăl său, Vicențiu Babeș, a moștenit pasiunea pentru știință, spiritul progresist și devotamentul față de țară. Întreaga sa activitate a fost dedicată promovării României prin excelență științifică și dezvoltării cercetării medicale.
Viziunea sa asupra rolului științei în societate a fost exprimată cu doi ani înainte de moarte, în conferința „Credință și știință”, susținută la Ateneul Român. Atunci, Victor Babeș afirma: „Pentru mine este un trist spectacol să văd pe toți filosofii și chiar oamenii de știință să intre în discuțiuni asupra raportului științei și credinței, ca noțiuni de valoare egală, când știința modernă din ce în ce arată mai mult binefacerea ei pe toate terenurile de activitate omenească. Știința este adevărul, este cunoașterea și întrebuințarea forțelor naturii spre fericirea omului.”
În 1886, când a devenit profesor la București, Victor Babeș era deja recunoscut pe plan internațional. Colaborase cu doi dintre întemeietorii microbiologiei moderne, Louis Pasteur, la Paris, și Robert Koch, la Berlin. Deși beneficia de numeroase oferte din străinătate, a ales să revină în România, unde a pus bazele unei școli medicale moderne, care a dobândit rapid prestigiu internațional.
Superstarul militar care a făcut o adevărată avere din război. Deși era orfan a ajuns unul dintre cei mai faimoși oameni din Europa
Contribuțiile sale au avut un impact major asupra microbiologiei și medicinei. În urma cercetărilor, a identificat peste 40 de microorganisme patogene și a avut un rol esențial în studiul, prevenirea și tratamentul unor boli grave, precum tuberculoza, lepra, turbarea și difteria. Totodată, a contribuit la dezvoltarea unor vaccinuri și metode de imunizare care au influențat practica medicală la nivel mondial.
1914 – Începutul Primului Război Mondial
La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, moment ce marchează debutul oficial al Primului Război Mondial, conflict care s-a desfășurat până în 1918 și a schimbat radical cursul istoriei.
Declanșarea ostilităților a fost precedată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar, și a soției sale, la 28 iunie 1914, la Sarajevo. Atentatul a fost comis de Gavrilo Princip, un tânăr naționalist sârb-bosniac, membru al unui grup sprijinit de organizația secretă „Mâna Neagră”, care avea legături cu cercuri militare din Serbia.
Asasinatul a amplificat tensiunile deja existente în Europa. Nemulțumirile populației sârbe din Bosnia și Herțegovina, generate de anexarea provinciei de către Austro-Ungaria în 1908 și de ocuparea acesteia încă din 1878, au alimentat un climat exploziv. Totuși, istoricii consideră că atentatul de la Sarajevo a reprezentat doar factorul declanșator al războiului, nu cauza sa principală.
Primul Război Mondial. FOTO: Getty Images
În realitate, izbucnirea Primului Război Mondial a fost rezultatul acumulării unor tensiuni politice, economice și militare de-a lungul mai multor decenii. Printre factorii care au contribuit la conflict se numără rivalitățile dintre marile puteri europene, sistemul complex de alianțe, ascensiunea naționalismului, competiția pentru colonii și resurse, cursa înarmărilor, precum și numeroasele crize diplomatice și teritoriale care au marcat Europa la începutul secolului al XX-lea.
1955 – S-a născut actrița Ioana Pavelescu
Actrița Ioana Pavelescu s-a născut la 28 iulie 1955 și a devenit cunoscută publicului larg în 1976, odată cu rolul Ruxandrei din filmul „Osânda”, regizat de Sergiu Nicolaescu. În această producție, a jucat alături de Amza Pellea, care l-a interpretat pe Manolache Preda, unul dintre cele mai apreciate roluri ale carierei sale.
20 iulie: Flacăra olimpică s-a aprins la Helsinki în 1952. O delegație de peste 100 de români a scris istorie
Ioana Pavelescu în Osânda. FOTO: arhivă
Puțini știu că povestea de dragoste dintre personajele din film a continuat și în afara platourilor de filmare. Amza Pellea și Ioana Pavelescu au avut o relație sentimentală, în ciuda faptului că actorul era căsătorit. Timp de mulți ani, această poveste a circulat mai degrabă sub forma unor zvonuri, până când actorul Candid Stoica a obținut o mărturisire directă din partea lui Amza Pellea, confirmând existența relației.
1959 – Celebrul jaf al mașinii Băncii de Stat
La 28 iulie 1959, un grup format din șase foști ilegaliști de origine evreiască – Alexandru și Paul Ioanid, Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obodeanu – a organizat unul dintre cele mai cunoscute jafuri din perioada comunistă, atacând o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române.
Procesul s-a încheiat cu condamnări extrem de dure: cei cinci bărbați au fost condamnați la moarte și executați, iar Monica Sevianu a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Cazul a rămas unul dintre cele mai controversate episoade din istoria României comuniste.
Anunțuri gratuite din Maramures