28 februarie: Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan. În 2026 se împlinesc 241 de ani de la Răscoala din 1784-1785, condusă de Horea, Cloșca și Crișan, eroii-martiri executați cu cruzime, la Alba Iulia.
Răscoala, condusă de Horea (Vasile Ursu Nicola), Cloșca (Ion Oargă) și Crișan (Gheorghe Marcu), este considerată unul dintre cele mai importante momente de revoltă socială ale românilor din Transilvania.
Horea și Cloșca au fost executați la Alba Iulia prin tragere pe roată, iar Crișan s-a sinucis înainte să fie supus aceluiași sfârșit tragic.
Vezi și 28 februarie: 241 de ani de la răscoala din 1784-1785, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Activități comemorative la Alba Iulia
Răscoala de la 1784-1785. Context
Condițiile de viață ale țăranilor din Transilvania erau greu suportabile, aproape fără echivalent în Europa la vremea respectivă.
Aceștia erau nevoiți să slujească pentru nobili 4-5 zile pe săptămână, aveau de plătit dări, zeciulială, erau obligați la cărăușii.
De cealaltă parte, nobilimea avea monopol pe crâșmuit, pescuit, păduri, pășuni, tot ce putea aduce venit.
Țăranii trăiau din gospodăria proprie, muncind peste măsură în puținul timp care le rămânea, după împlinirea datoriilor față de nobili.
Astfel, mii de țărani s-au revoltat împotriva nobilimii și a autorităților, sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan.
Au atacat conace, au distrus documente care consemnau obligațiile iobăgești și au cerut drepturi egale.
Horea, Cloșca și Crișan au fost prinși și întemnițați
Horea și Cloșca s-au ascuns în zona Albacului de astăzi, în pădurea Râul Mare. În cele din urmă au fost prinși, în 27 decembrie, după ce au fost trădați de niște țărani cu care aveau contact, pentru a le duce merinde.
În prima fază, aceștia sunt duși la Abrud, iar în 2 ianuarie, după Anul Nou, sunt aduși la Alba Iulia.
Crișan a fost și el trădat și a fost prins în 30 ianuarie.
Toți trei au fost închiși la Alba Iulia: Horea în Poarta a IV-a de astăzi, Cloșca în Poarta a III-a și Crișan în beciurile comandamentului militar, unde au fost supuși interogatoriilor și torturilor pentru a obține mărturisiri.
Unele surse istorice spun să Horea și Cloșca, făcând legământ de tăcere, nu au răspuns la nicio întrebare a anchetatorilor, însă Crișan, neavând cunoștință de legământ, le-a divulgat acestora tot ceea ce au vrut să știe, crezând că totul este deja cunoscut.
Aflând ulterior că a deconspirat informații tăinuite, Crișan s-a sinucis în celula sa, în noaptea de 13 februarie 1785, folosind o bucată de sfoară improvizată din hainele sale pentru a se spânzura.
Prin acest gest, el a evitat supliciul public la care urmau să fie supuși ceilalți doi lideri.
Totuși, corpul său neînsuflețit a fost târât pe o targă la locul execuției pentru a fi expus alături de ceilalți doi conducători.
Horea și Cloșca au fost traşi pe roată, la 28 februarie 1785, pe platoul “La furci” din Alba Iulia.
28 februarie. Execuția
Execuția lui Horea și Cloșca a avut loc pe 28 februarie 1785, pe platoul Dealului Furcilor (Câmpia Libertății) de lângă Alba Iulia.
Ceremonia macabră a fost organizată ca un spectacol public pentru a intimida populația.
Astfel, mii de țărani din satele învecinate au fost aduși cu forța să asiste la execuție. A fost folosită metoda considerată atunci cea mai crudă: tragerea pe roată.
Tragerea pe roată
Metoda tragerii pe roată presupunea legarea condamnatului de o roată mare de lemn, după care călăul îi zdrobea pe rând membrele cu o bară de fier, începând de la picioare și urcând spre cap. Frângerea oaselor era făcută intenționat lent, tocmai pentru a prelungi suferința.
Potrivit protocolului de execuție, Horea, ca lider principal, a fost obligat să privească mai întâi executarea lui Cloșca (care ar fi durat 50 de minute și ar fi primit 20-25 de lovituri).
Apoi a urmat Horea, care a primit 8 lovituri. După primele lovituri, se spune că ar fi început să strige că adevăratul responsabil pentru izbucnirea răscoalei este împăratul.
Atunci, reprezentantul Comisiei, de teamă ca gloata să nu se revolte din nou, a dat ordin de lovitură de grație, deși în sentința inițială nu era prevăzută.
Trupurile lor au fost ulterior tăiate în patru bucăți, iar părțile expuse în diferite localități din Transilvania pentru a servi drept avertisment.
Obeliscul “Horea, Cloșca și Crișan”
Obeliscul a fost ridicat pentru marcarea a 150 de ani de la execuția lui Horea și Cloșca, conducătorii Răscoalei de la 1784. Totuși, a avut o întârziere de 2 ani, iar acesta a fost ridicat în 1937.
Este unul dintre cele mai cunoscute monumente din municipiul Alba Iulia.
Obeliscul a fost construit printr-o colectă publică iniţiată de Asociaţia Astra, fiind inaugurat în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a lui Mihai I, acesta din urmă fiind la acea dată voievod de Alba Iulia, scrie Mediafax.
Monumentul are peste 20 de metri înălţime şi în interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică, având inscripţia „Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan”, iar în partea de vest, un basorelief reprezentându-i pe cei trei eroi naţionali.
Pentru a comemora martiriul, anual, pe 28 februarie, au loc depuneri de coroane la Statuia Obelisc şi ceremonii religioase.
Anunțuri gratuite din Maramures