Ziua Internațională a Lacurilor este marcată anual pe 27 august și atrage atenția asupra importanței acestor ecosisteme, dar și asupra pericolelor provocate de poluare, schimbările climatice și exploatarea excesivă a resurselor de apă.
Denumită oficial de Organizația Națiunilor Unite „World Lake Day” – Ziua Mondială a Lacurilor –, această zi a fost instituită prin Rezoluția Adunării Generale a ONU 79/142.
Prima celebrare a avut loc pe 27 august 2025, astfel că ediția din 2026 este a doua manifestare internațională dedicată lacurilor.
Scopul inițiativei este creșterea gradului de conștientizare privind rolul lacurilor și încurajarea administrării sustenabile a acestora și a ecosistemelor asociate.
Data a fost introdusă în calendarul internațional al ONU pentru a crea un moment anual de informare, educație și mobilizare în vederea protejării și refacerii lacurilor.
Instituții publice, organizații de mediu, unități de învățământ și comunități locale pot marca această zi prin activități educative, campanii de ecologizare, acțiuni de monitorizare a apei sau proiecte de conservare.
De ce sunt lacurile importante
Lacurile reprezintă unele dintre cele mai valoroase resurse naturale ale planetei. Ele furnizează apă pentru consum, agricultură și industrie, susțin numeroase specii de plante și animale și contribuie la funcționarea economiilor locale.
Potrivit Programului ONU pentru Mediu, lacurile au un rol important în conservarea biodiversității și în reglarea climei.
Ele oferă, în același timp, oportunități economice și recreative, de la pescuit și transport până la turism și activități sportive.
Lacurile conțin aproximativ 90% din apa dulce aflată la suprafața planetei. Împreună cu râurile care le alimentează, acestea susțin mijloacele de trai pentru aproximativ 60 de milioane de persoane, conform datelor UNEP.
Importanța lor nu poate fi măsurată numai prin cantitatea de apă. Lacurile sunt habitate pentru pești, păsări, amfibieni, insecte și plante, inclusiv pentru specii care nu trăiesc în alte ecosisteme.
Care sunt principalele amenințări pentru lacuri
Numeroase lacuri din lume sunt afectate de activitățile umane și de modificarea climei. Printre cele mai mari amenințări se numără poluarea cu ape uzate, deșeuri, pesticide și îngrășăminte provenite din agricultură.
Cantitățile excesive de fosfor și azot ajunse în apă pot favoriza dezvoltarea algelor și reducerea oxigenului.
În asemenea condiții, peștii și alte organisme acvatice pot muri, iar apa își poate pierde calitatea.
Schimbările climatice reprezintă o altă problemă majoră. Temperaturile mai ridicate intensifică evaporarea și modifică distribuția precipitațiilor.
Unele lacuri se micșorează în timpul secetelor prelungite, în timp ce altele pot produce inundații în urma ploilor extreme.
O altă amenințare este extragerea unei cantități de apă mai mari decât cea care poate fi refăcută în mod natural.
Apa este deviată pentru alimentarea localităților, irigarea terenurilor, industrie sau producerea energiei.
Un raport citat de UNEP arată că lacurile și alte corpuri de apă de suprafață se micșorează sau dispar în 364 de bazine hidrografice din lume. În zonele respective trăiesc aproximativ 93,1 milioane de oameni.
Principalele lacuri din Alba
Principalele lacuri din județul Alba, după importanța naturală, turistică sau hidroenergetică, sunt:
Lacuri naturale
Iezerul Ighiel – situat în Munții Trascăului, pe teritoriul comunei Ighiu. Este un lac natural format pe calcare, inclus într-o rezervație naturală.
Este considerat cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Visit Alba
Iezerul Șureanu – lac montan aflat în Munții Șureanu, în apropierea zonei schiabile. Este cunoscut și sub denumirea populară de „Lacul fără Fund”.
Lacuri de acumulare de pe Valea Sebeșului
Lacul Oașa – cel mai mare lac de acumulare de pe râul Sebeș și unul dintre cele mai cunoscute obiective de pe Transalpina.
A fost creat prin construirea barajului Oașa și are aproximativ 460 de hectare, potrivit platformei turistice a județului. Visit Alba
Lacul Tău-Bistra, numit și Lacul Tău – acumulare hidroenergetică situată în aval de Oașa, la confluența râului Sebeș cu Bistra.
Lacul Obrejii de Căpâlna – acumulare construită pe râul Sebeș, parte a sistemului hidroenergetic amenajat pe această vale.
Lacul Petrești – lac de acumulare aflat în apropierea localității Petrești și a municipiului Sebeș, ultima dintre marile amenajări ale sistemului hidroenergetic de pe râul Sebeș.
Alte acumulări importante
Lacul Mihoești – lac de acumulare din zona orașului Câmpeni, realizat pe cursul Arieșului.
Lacul de acumulare Cugir – amenajare hidrotehnică situată pe râul Cugir, folosită pentru regularizarea debitelor și alimentarea cu apă.
Vezi și FOTO: Două locuri spectaculoase din județ unde putem fugi de caniculă: Șureanu și Ampoița. Idei pentru destinații de weekend
Tăurile de la Roșia Montană
În zona Roșia Montană se află mai multe lacuri artificiale vechi, cunoscute sub denumirea de „tăuri”. Ele au fost amenajate pentru activitățile miniere și au devenit elemente caracteristice ale peisajului local.
Cele mai cunoscute sunt:
- Tăul Mare;
- Tăul Brazi;
- Tăul Anghel;
- Tăul Țarinii;
- Tăul Corna.
Lacurile din România, resurse naturale care trebuie protejate
România are lacuri naturale și artificiale cu o valoare ecologică, economică și turistică importantă. Printre cele mai cunoscute se află lacurile Razim, Sfânta Ana, Techirghiol, Roșu, Bucura, Snagov și complexele lacustre din Delta Dunării.
Lacurile de acumulare sunt folosite pentru producerea energiei electrice, alimentarea cu apă, reducerea riscului de inundații și activități recreative.
Lacurile naturale oferă habitate importante pentru plante și animale și atrag anual numeroși turiști.
Aceste ecosisteme sunt însă vulnerabile la abandonarea deșeurilor, construcțiile necontrolate, deversările poluante, turismul practicat fără respectarea regulilor și schimbările produse în regimul precipitațiilor.
Protejarea unui lac nu presupune doar îngrijirea luciului de apă. Sunt importante întreaga zonă din jur și cursurile de apă care îl alimentează, deoarece poluarea produsă la distanță poate ajunge în cele din urmă în lac.
Ce putem face pentru protejarea lacurilor
Protejarea lacurilor necesită măsuri luate de autorități, companii și comunități, dar și un comportament responsabil din partea fiecărui vizitator.
Deșeurile nu trebuie abandonate pe maluri sau aruncate în apă, iar substanțele chimice, uleiurile și detergenții nu trebuie evacuate în canalizări neautorizate, râuri sau lacuri.
Activitățile turistice și pescuitul trebuie desfășurate cu respectarea regulilor aplicabile fiecărei zone.
La nivelul autorităților, măsurile necesare includ tratarea corespunzătoare a apelor uzate, controlarea surselor de poluare, monitorizarea calității apei și administrarea integrată a întregului bazin hidrografic.
Protejarea lacurilor este inclusă și în Cadrul global pentru biodiversitate Kunming–Montreal, care urmărește conservarea și refacerea a 30% din apele interioare până în anul 2030.
Mesajul Zilei Internaționale a Lacurilor
Ziua Internațională a Lacurilor amintește că aceste ecosisteme nu sunt doar destinații turistice sau rezerve de apă.
Ele susțin comunități, economii și forme complexe de viață, iar degradarea lor poate avea efecte care depășesc cu mult zona în care se află.
Prin instituirea zilei de 27 august, ONU urmărește să aducă protejarea lacurilor în atenția publicului și a autorităților.
Pentru anul 2026 nu am identificat, până la data redactării articolului, o temă oficială distinctă anunțată de ONU.
Mesajul general rămâne cel al administrării sustenabile, protejării și refacerii lacurilor și a ecosistemelor din jurul acestora.
Anunțuri gratuite din Maramures