Curtea de Apel Alba Iulia a motivat decizia prin care i-a suspendat lui Victor Micula pedeapsa de 3 ani de închisoare, după ce a apreciat că accesările ilegale din baza de date a Poliției nu au urmărit beneficii materiale, șantaj sau interese economice, ci au fost făcute dintr-o curiozitate „sterilă”, „de plictiseală”.
Bihoreanul scrie că Instanța de apel a redus pedeapsa lui Victor Micula de la 3 ani și 1 lună de detenție, cât stabilise Tribunalul Bihor, la 3 ani de închisoare și a dispus suspendarea executării sub supraveghere pentru 4 ani. În plus, acesta trebuie să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității.
În aceeași decizie, definitivă, doi polițiști condamnați inițial la închisoare cu executare, Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zancă, au fost achitați pentru abuz în serviciu, iar în cazul polițistei Camelia Maria Erdei instanța a înlocuit executarea pedepsei cu suspendarea, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani și obligația de a presta 90 de zile de muncă în folosul comunității.
Motivarea-cheie: „de plictiseală”
Potrivit motivării citate de Bihoreanul, judecătorii au stabilit că acuzațiile aduse lui Victor Micula sunt dovedite și că acesta a folosit un calculator al Poliției, aflat într-un spațiu nepublic, pentru a interoga baza de date și a obține informații personale despre diverse persoane.
Instanța arată că era evident pentru orice „observator rezonabil” că accesul la astfel de date era interzis și că acestea nu puteau fi consultate legal din exterior. Cu toate acestea, judecătorii au considerat relevant faptul că accesările nu au fost făcute pentru bani, șantaj sau interese economice, ci pentru a obține informații despre propria persoană, despre membri ai familiei sau despre un cerc restrâns de apropiați.
În acest context, Curtea de Apel a descris faptele drept rezultatul unei curiozități sterile, „de plictiseală”, și a concluzionat că prin comiterea lor a fost adusă „o atingere minimă” valorii sociale protejate de lege, notează Bihoreanul.
Instanța: pedeapsa poate fi executată și fără detenție
Judecătorii au mai apreciat că, raportat la trecerea timpului și la circumstanțele personale ale inculpatului, simpla aplicare a pedepsei este suficientă pentru corectarea comportamentului său social, chiar și fără executarea efectivă în penitenciar.
Curtea de Apel a interpretat diferit și absențele repetate ale lui Victor Micula din proces. Dacă Tribunalul Bihor le văzuse ca pe o atitudine de sfidare, instanța de apel a reținut că acesta era bolnav și fusese internat într-o clinică din Italia, aspect susținut cu documente.
Judecătorii au invocat și faptul că, deși se declară nevinovat, Victor Micula s-a oferit printr-o declarație notarială să presteze muncă în folosul comunității.
Bihoreanul amintește însă că el făcuse o promisiune similară și într-un alt dosar, în 2024, fără să execute până în prezent vreo zi din cele 60 de zile de muncă în folosul comunității stabilite atunci.
Ce a decis instanța în cazul polițistei Camelia Erdei
În ceea ce o privește pe Camelia Maria Erdei, Curtea de Apel a făcut o distincție între abaterea profesională și infracțiune. Potrivit motivării citate de Bihoreanul, simplul fapt că polițista s-a autentificat legal în sistem, folosind propriile credențiale, chiar și pentru a face o interogare care depășea scopul profesional, nu constituie automat faptă penală.
Pragul penal a fost trecut în momentul în care aceasta s-a ridicat de la birou și i-a permis lui Victor Micula, persoană neautorizată, să folosească stația deja logată. În acel punct, instanța a apreciat că ea a facilitat accesul direct și ilegal la sistemul informatic, ceea ce a fost calificat drept complicitate la acces ilegal.
Chiar și așa, Curtea a decis că reabilitarea ei este posibilă fără executarea pedepsei în detenție, invocând lipsa antecedentelor, conduita procesuală și faptul că, la aproape șapte ani de la incident, pericolul social s-a diminuat. Condamnarea definitivă, chiar cu suspendare, înseamnă însă ieșirea sa din Poliție.
De ce au fost achitați cei doi polițiști
În cazul polițiștilor Claudiu Rengle și Alin Claudiu Zancă, trimiși în judecată pentru abuz în serviciu după ce nu l-au amendat pe Victor Micula pentru că a intrat cu mașina într-o zonă pietonală, instanța de apel a decis achitarea.
Argumentul central a fost că neaplicarea unei amenzi nu a produs o pagubă materială certă instituției. Judecătorii au explicat că amenzile rutiere nu reprezintă venituri ale Ministerului de Interne, ci se varsă la bugetele locale. În plus, presupusul prejudiciu ar fi fost oricum incert, pentru că agenții ar fi putut legal să aplice și un simplu avertisment, nu neapărat o amendă.
Curtea a mai reținut că starea de pericol pentru siguranța rutieră a fost creată de șoferul care a intrat în zona interzisă, nu de polițiștii care au omis ulterior să întocmească procesul-verbal. Prin urmare, deși atribuțiile le-ar fi fost exercitate defectuos, fapta nu a depășit pragul necesar pentru a constitui infracțiune, fiind considerată „neprevăzută de legea penală”.
Dosarul se închide fără nicio pedeapsă cu executare
Decizia Curții de Apel Alba Iulia este definitivă și închide dosarul fără nicio condamnare cu executare. Victor Micula rămâne în libertate, cu pedeapsa suspendată și obligații de supraveghere. Cei doi polițiști achitați ies din dosar fără condamnări penale, deși unul dintre ei este deja pensionat.
Singura consecință profesională directă și concretă rămâne pentru polițista Camelia Maria Erdei, care, în urma condamnării definitive, chiar și cu suspendare, urmează să fie concediată din sistem.
Anunțuri gratuite din Maramures