Supliment ZF Branduri româneşti. Branding de ţară prin evenimente. Cum au devenit UNTOLD, TIFF şi Festivalul de Teatru de la Sibiu branduri care atrag turişti străini?

Ediţia din 2025 a Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu, cea mai recentă, a adus în prim-plan 845 de evenimente realizate de echipe din 82 de ţări, organizate în 82 de spaţii de joc.

♦ Cu ajutorul festivalurilor de muzică, de teatru şi film, România a ajuns pe harta internaţională ♦ Mai recent, şi târgurile de Crăciun din anumite oraşe ale României au pus umărul la a poziţiona piaţa locală între destinaţiile lumii.

Festivalul Internaţional de Teatru din Sibiu (FITS) a debutat în 1993 ca un festival studenţesc, cu trei ţări participante şi opt spec­tacole.

Apoi, an de an, el a crescut, iar acest lucru a fost posibil pentru că s-a dezvoltat în acord cu comunitatea şi cu viaţa, spunea anterior Constantin Chiriac, preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu.

„Şi iată că după 33 de ani am ajuns la aceste cifre absolut uriaşe, festivalul fiind motorul de dezvoltare, dacă vreţi, al Sibiului postrevoluţionar.“

Ediţia din 2025 a FITS, cea mai recentă, a adus în prim-plan 845 de evenimente realizate de echipe din 82 de ţări, organizate în 82 de spaţii de joc, cu aproximativ 100.000 de spectatori pe zi live şi alte câteva milioane online, pe scena digitală.

Iar spectatorii au venit din toată ţara şi, mai departe, din toată lumea.

TIFF împlineşte un sfert de secol. Iar în aceşti ani, a reuşit să pună oraşul pe harta iubitorilor de film. La prima ediţie au fost aproximativ 40-50 de pelicule versus mai bine de 200 acum.

Cea mai recentă ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu, cea din 2025, a adus la Bucureşti peste 4.000 de muzicieni din 28 de ţări şi peste 100 de concerte.

O hartă a culturii

FITS este însă doar un exemplu de astfel de eveniment. TIFF, Untold, Electric Castle, Festivalul George Enescu, dar şi altele asemenea au propriul rol. De altfel, fiecare dintre cele mai mari oraşe din România are propriul său eveniment de seamă. Cel puţin unu.

Iar urbele care până recent nu aveau au început să-şi construiască. Nu e musai să fie unul clasic însă. Spre exemplu, şi târgurile de Crăciun din anumite oraşe ale României au pus umărul la a pozi­ţiona piaţa locală între destinaţiile lumii.

„În Cluj există de multă vreme ideea asta că e o capitală culturală. E interesant cum fiecare oraş din România s-a dezvoltat pe axe diferite – Sibiu cu teatrul, Iaşi cu zona de literatură şi de biserici, Timişoara cu artele vizuale. Clujul şi-a construit o identitate în special datorită filmului şi apoi a venit industria de entertainment. Artele vizuale au rămas importante şi ele. E o şcoală puternică aici“, spune regizorul şi producătorul de film Tudor Giurgiu, fondatorul festiva­lului Transylvania International Film Festival (TIFF).

TIFF împlineşte 25 de ani de exis­tenţă. Un sfert de secol. Iar în aceşti ani, a reuşit să pună oraşul pe harta iubitorilor de film. La prima ediţie au fost aproximativ 40-50 de pelicule versus mai bine de 200 acum. „Noi avem undeva la

100.000 de spectatori plătitori, pe lâgă ceilalţi care sunt în jurul evenimentului. Plus că avem şi evenimente gratuite. Şi cred că a face TIFF-ul şi mai mare nu ar face decât să strice tipul ăsta de chimie. Festivalul şi-ar pierde din esenţă“, completează Tudor Giur­giu.

Un exemplu

Dintre toate marile urbe ale României, Cluj-Napoca stă cel mai bine în zona de evenimente mari şi mici. De altfel, evenimentele, confe­rinţele şi festivalurile reprezintă principalul motor pentru hotelul de cinci stele Radisson Blu din Cluj-Napoca. Pe poziţia următoare se găseşte segmentul de business, mai exact oamenii care călătoresc în scop de afaceri. Iar abia apoi vine rândul oaspeţilor din zona de leisure, care ajung în oraş doar pentru a-l vizita, spune Nina Moldovan, preşedintele boardului Winners, compania care adminis­trează hotelul Radisson Blu din Cluj-Napoca.

Oraşul are peste 100 de evenimente şi festivaluri importante. Dacă le luăm în calcul şi pe cele mai mici, ajungem la peste 1.500, adaugă ea.

„Clujul nu este un oraş turistic în sine, e un oraş al evenimentelor, iar lucrul acesta ajută foarte mult domeniul nostru şi nu numai.“

O carte de vizită

Pentru o ţară precum România, care nu a reuşit să se impună pe harta turistică a lumii deşi are peisaje rupte din rai – de la munţi semeţi la dealuri domoale îmbrăcate în viţă de vie şi pomi fructiferi, deşi are istorie fascinantă şi gastronomie delicioasă, evenimentele pot fi văzute drept o oportunitate.

Spre exemplu, cea mai recentă ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu, cea din 2025, a adus la Bucureşti peste 4.000 de muzicieni din 28 de ţări şi peste 100 de concerte transformând oraşul într-o adevărată capitală internaţională a culturii.

„Este o carte de vizită de neegalat pentru România”, spunea atunci Stelian Bujduveanu, fostul primar interimar al Capitalei.

Romanian Creative Week la Iaşi sau Bienala Art Encounters la Timişoara sunt alte evenimente fanion pentru piaţa locală. Toate acestea atrag acelaşi gen de public, cel intesat de cultură, de frumos.

Apoi, altele precum UNTOLD, Electric Castle, Neversea sau Beach, Please! se adresează tinerilor şi, în general, iubitorilor de muzică contemporană.

Iar dacă mergem mai departe către târgurile de Crăciun, în frunte cu cel din Craiova, dar şi către cele din Sibiu sau Bucureşti, acestea atrag oameni de toate vârstele şi preocupările.

Aşadar, tocmai prin această diversitate, România îşi poate crea propriul său nume.