La Praznicul Învierii Domnului, 12 aprilie 2026, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie Pascală, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca.
Din sobor au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial, slujitori ai Catedralei, părinți profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din municipiu și alți clerici invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a dat citire Pastoralei de Paști din acest an, intitulată „Bucuria Paștilor o aduc mama, bunica și căldura căminului părintesc”, care pornește de la versetul scripturistic: „Îmi aduc iarăși aminte de credința ta neprefăcută, care, precum s-a sălășluit întâi în bunica ta Loida și în mama ta Eunichi, tot așa sunt încredințat că și întru tine” (II Timotei 1, 5).
Vorbind despre frământările lumii de astăzi și despre nevoia de întoarcere la valorile autentice ale familiei, ierarhul a subliniat:
„Lumea e tot mai ciudată și mai neliniștită. În forfota ce are loc în jur, dorind o viață normală, nu se poate să nu admiri familiile în care este armonie și înțelegere, familiile în care preocupările legate de viața spirituală sunt la ele acasă. Oricâte experiențe ți-ar oferi lumea modernă, la urmă ajungi tot la concluzia fiului risipitor: «Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu» (Luca 15, 17-18).”.
În continuare, Înaltpreasfinția Sa a evidențiat faptul că adevărata bucurie a marilor sărbători își are rădăcina în viața de familie și în credința transmisă din generație în generație:
Referindu-se la rolul esențial al familiei în formarea omului, ierarhul a arătat:
„Familia își are un rol imens pentru noi: tata, mama și bunica ne ajută să devenim ceea ce suntem. «Familia, iată un loc al practicării înainte de toate a tuturor virtuților, al desăvârșirii morale. Cum ești în familia ta, cum te porți cu cele intime ale tale, în gândul și faptele tale controlate de conștiința ta și de ochii celor apropiați ție, te vei purta și cu ceilalți semeni ai tăi». Sfântul Sinod a dedicat acest an familiei creștine. Familia ne transmite duhul sărbătoresc al Paștilor și al Crăciunului”.
În același context, evocând perioada comunistă, a afirmat faptul că în vremurile de prigoană comunistă, atunci când religia a fost scoasă din școală, tot mamele și bunicile au fost cele care au sădit în inima copiilor sămânța credinței și apropierea de Dumnezeu:
„Nici nu-i demult de când împotriva educației religioase, împotriva orei de religie, se ducea o propagandă susținută. Regimul Rusiei Sovietice și țările-satelit ei propagau educația ateistă. Religia a fost scoasă din școli și din instituțiile statului, iar bisericile erau tolerate. Cine a salvat atunci educația religioasă? Mama și bunica! Ele îi pregăteau pe copii pentru Paști sau pentru Crăciun. S-a scris în acest sens o carte importantă: «Femeia și Mântuirea lumii». Maica Domnului L-a născut pe Hristos și a salvat lumea, dar și mamele și bunicile noastre au salvat educația religioasă, pentru că în biserici se putea face puțin”.
În acest caz, l-a pomenit pe Sfântul Liviu Galaction de la Cluj, care a mucenicit pentru ora de religie:
„Acesta a fost prețul ce s-a plătit pentru ora de religie. Și ne doare că, acum când religia s-a reîntors în programa școlii, nu o prețuim de ajuns. Și ne mai doare faptul că duminica la biserică nu vin mai mulți tineri”.
Vorbind despre bucuria sărbătorilor trăite în familie, ierarhul a arătat:
„Mama și bunica ne ajută să avem de Paști bucurii imense. Nu numai că ne copleșesc cu bunătăți de tot felul, dar ne și ajută să ne pregătim spiritual pentru Paști. Ne sfătuiesc să ne spovedim, să mergem la biserică, să fim buni și să ne manifestăm creștinește”.
În contextul Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame), Mitropolitul Clujului a subliniat că „mama și bunica sunt urmașele purtătoarelor de mir, credincioaselor din toate vremurile care trăiesc realitățile duhovnicești. Valorile pe care le cultivă ele sunt legate de suflet, de inimă, de viața duhovnicească. Ele se străduiesc să-L nască pe Hristos în suflete. Istoria creștină ne pune în față femei care s-au dăruit propovăduirii lui Hristos nu numai prin cuvânt, ci mai ales prin viața lor”.
De asemenea, a dat ca exemplu modele contemporane de sfințenie feminină:
„Anul acesta, Sfântul Sinod, pe lângă cunoscutele femei sfinte, Parascheva de la Iași, Filofteia de la Curtea de Argeș, Tatiana de la Craiova, a canonizat încă șaisprezece femei cu viață sfântă care sunt modele pentru femeile din lumea aceasta secularizată. Luându-le de exemplu, mamele noastre, călugărițele noastre, vor duce lupta cea bună a credinței, se vor împodobi cu virtuți și-L vor mărturisi pe Hristos mai mult cu fapte decât cu vorba. Ținta lor va fi mereu «omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu» (I Petru 3, 4)”.
Referindu-se la darul și responsabilitatea maternității, precum și la lucrarea tainică pe care mama o împlinește în familie, ierarhul a subliniat:
„Mama, născând și crescând un copil, educându-l cu frică de Dumnezeu, ridică o nouă «biserică», un sfânt locaș de închinare mai prețios decât ctitoriile materiale. Și cum anul acesta nu este dedicat numai femeilor sfinte, ci și familiei creștine, vom spune că familia este un sanctuar al tuturor virtuților, o «biserică mică», ce face parte din Biserica Mare, iar sacerdotul ei este mama creștină. Ea a primit de la Dumnezeu misiunea nobilă de a aduce pe lume prunci și de a-i crește sănătoși sufletește și trupește”.
În finalul scrisorii pastorale, ierarhul a atras atenția asupra provocărilor actuale:
„Am subliniat marea importanță pe care o are mama și bunica într-o lume normală. Am consemnat faptul că în vremuri de propagandă anticreștină au salvat lumea. Observăm însă că, și în lumea noastră care se secularizează, misiunea lor este din ce în ce mai grea. Până sunt mici îi aduc pe copii și-i împărtășesc. Dar când devin adolescenți? E din ce în ce tot mai greu. Numărul liceenilor și al studenților la Sfânta Liturghie ar putea fi mai mare”.
În același sens, Părintele Mitropolit Andrei a explicat și cauzele acestei realități:
„Cauzele împuținării sunt multe. Telefonul mobil și calculatorul, care în sine nu sunt rele, îi pot deruta. Sunt apoi și alte mijloace care le mănâncă timpul. Pentru a le fi drag la slujbă trebuie să-L iubească pe Hristos sau cel puțin să le fie drag de mama și de tata care-i îndeamnă spre aceasta, iar părinții să fie cu mult tact pedagogic și să se roage pentru ei”.
În încheiere, Înaltpreasfinția Sa a adresat tuturor un îndemn inspirat din omilia pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur:
„Cei ce ați postit și cei ce n-ați postit, veseliți-vă astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți. Vițelul este mult, nimeni să nu iasă flămând. Gustați toți din ospățul credinței!”.
Pastorala a fost citită, în prima zi de Paști, în toate bisericile și mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Totodată, poate fi citită, integral, AICI.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Catedralei Mitropolitane, dirijat de pr. prof. emerit Vasile Stanciu.
Liturghia Pascală a fost săvârșită în prezența oficialităților militare și civile, a numeroși clujeni, oameni de cultură și reprezentanți ai mediului academic, printre care academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UBB și vicepreședintele Asociației Culturale Ortodoxe „Nicolae Ivan” a mirenilor intelectuali din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, și colonelul Sebastian-Florin Cliţan, inspectorul-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj. Mulți din cei prezenți au participat la slujbă în fața Catedralei din Piața Avram Iancu, rugându-se alături de ierarh pentru cei aflați în necazuri și suferințe, pentru încetarea războaielor, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lumii.
Slujba a fost transmisă în direct pe frecvențele Radio Renașterea: 91 MHz la Cluj, 99.1 MHz la Huedin și 102 MHz la Bistrița, precum și în format video pe paginile oficiale de YouTube și Facebook ale postului de radio.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Anunțuri gratuite din Maramures