Sute de români din nordul Bucovinei au participat miercuri la pomenirea oficiată pentru victime pe locul masacrului de la Fântâna Albă, localitate situată în regiunea Cernăuți, Ucraina.
Ei s-au reunit în pădurea Varnița, unde este construit un memorial în amintirea miilor de români care, în data de 1 aprilie 1941, după ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord, au fost împușcați de grănicerii sovietici, fiindcă au încercat să treacă granița pașnic în România.
Pomenirea a fost oficiată de un sobor condus de părintele Ioan Gorda, Protopop de Hliboca, și părintele Vasile Covalciuc, Protopop de Storojineț.
La comemorare au participat Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, Ruslan Osipenco, guvernatorul regiunii Cernăuți, sen. Laurențiu Plăeșu, vicepreședintele Senatului României, sen. Cristina Dumitrescu, președinta Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, urmași ai victimelor.
Consulul General al României a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a reafirmat necesitatea de a păstra vie memoria lor, informează BucPress. Guvernatorul Ruslan Osipenco a subliniat că durerea și pierderea fac parte și din realitatea prezentului, în contextul actualului război din Ucraina.
„Adevărata istorie se învață aici, la Fântâna Albă”, a subliniat profesoara Irina Șorodoc, evidențiind importanța transmiterii acestor lecții către generațiile tinere.
În aceeași zi, Consulul General Irina Loredana Stănculescu și membrii Senatului României care au participat la comemorarea de la Fântâna Albă au fost prezenți și la slujba de pomenire oficiată pentru victime la Mănăstirea Putna.
Despre masacrul de la Fântâna Albă
Între 2000 și 5000 de români nord-bucovineni au fost uciși în poiana de la Varnița (Fântâna Albă). Numărul victimelor nu se cunoaște cu exactitate. Oamenii au pornit în masă spre graniță în urma colportării insistente de zvonuri că ar urma să fie lăsați să se refugieze în România.
Alături de morți, răniții au fost acoperiți de vii cu pământ, care s-a mișcat zile întregi până când toți și-au dat duhul. Ulterior, autoritățile sovietice au plantat molizi în poiana în care au fost îngropați.
La scurt timp după masacru, 13.000 de familii din satele țăranilor români uciși la Fântâna Albă au fost deportate în Siberia și Kazahstan. Doar circa 10% dintre cei deportați au rămas în viață și s-au întors în Bucovina natală.
În anul 2011, ziua de 1 aprilie a fost declarată prin lege „Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrului de la Fântâna Albă și ale altor zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”.
Resurse
Volumele despre calvarul nord-bucovinenilor sub ocupația sovietică, disponibile integral pentru descărcare:
Vezi și:
Anunțuri gratuite din Maramures