Trei cercetatori ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca folosesc inteligența artificială pentru a ajuta la dezvoltarea unor vaccinuri împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice.
“Practic pentru a dezvolta un vaccin avem nevoie să identificăm o proteină din bacteria respectivă, pe această proteină există anumite regiuni care se numesc epitopi, sunt regiuni micuţe din aceste proteine care sunt cunoscute practic de anticorpi“, explică Vlad Cojocaru, specialist în biologie structurală computațională.
Rezultatele obținute pe calculator sunt mai apoi testate în laboratoare de partenerii europeni din alte 13 universităţi de top din Europa.
Printre bacteriile vizate se numără cele cunoscute pentru rezistența crescută la antibiotice. Cu toate astea, inteligența artificială nu înlocuiește munca din laborator.
“Bacteriile practic învaţă să evite tratamentele pe care noi le avem la dispoziţie deja iar noi practic încercăm să descoperim noi metode prin care sa inhibăm această rezistenţă“, explică Vlad Cojocaru, specialist în biologie structurală computațională.
Specialiştii spun că o mare parte din vină o poartă oamenii care iau antibiotice în mod iresponsabil, chiar şi atunci când nu e nevoie.
“Datele arată că 3% dintre români iau antibiotic în fiecare zi, cu 70% peste media europeană iar cei mai mulţi le iau în afara spitalului, lucru care ne clasează campioni pe continent. 30% dintre ei întrerup tratamentul atunci când simptomele se ameliorează, lucru care contribuie la rezistenţa bacteriană“, explică Alex Prunean, reporter Observator.
Un alt scop este acela de formare a tinerilor oameni de ştiinţă.
Estimările Organizaţiei Mondiale a Sănătătii arată că la nivel mondial, peste 39 milioane de oameni riscă să moară până în 2050 din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice.
Like
Meseria aceasta de fapt e o vocație. Sau un microb. De fapt, ambele. Îmi aduc aminte că atunci când am intrat în “familia Antenei” eram cel mai tânăr corespondent. ➜
Înapoi la Homepage
Anunțuri gratuite din Maramures
