Răci cu poveste în Muzeul ASTRA

S-a gătit, dar s-a și povestit… în acest sfârșit de săptămână, la Târgul de țară!

Răcituri tradiționale ca în Mărginimea Sibiului sau în Munții Apuseni, dar și ciorba strașnică de afumătură i-au bucurat pe vizitatorii Muzeului în aer liber ca o vacanță la bunici.

„Începem anul cu un eveniment legat tot de tradițiile de iarnă: ‘Răci cu poveste’. E o tradiție pe care deja am instaurat-o la muzeu în ultimii ani. La început de an, de obicei în ianuarie, acum și început de februarie, organizăm un eveniment în care ne axăm pe un produs al porcului, dar unul care se consumă cumva după ce trece ansamblul sărbătorilor de iarnă. Este încă frig, este încă nevoie de proteine, este încă nevoie de grăsimi. Oamenii de la țară s-au obișnuit să realizeze astfel de produse în care pun în valoare atât carnea, atât grăsimile, cât și colagenul care se găsește din plin în oase și în articulații, astfel încât corpul omului să fie sănătos și să facă față provocărilor lunilor de iarnă”, explică Ovidiu Baron, director general adjunct al Muzeului ASTRA.

Rețeta „răcilor în blid” ca la Rășinari am aflat-o de la muzeograful Mihaela Gherghel. „Vizitatorii noștri pot descoperi rețete din mai multe zone. Unul din satele din care avem povestea răcilor este Rășinariul, acolo unde răcile se făceau doar în gerul Bobotezei, pentru că atunci era cel mai frig. Astăzi le mai putem face și în afara perioadei reci, pentru că le putem pune să se închege în frigider, dar înainte se făceau doar iarna, când gerul ajuta la închegarea lor. La Rășinari se făceau din afumătură, se lăsau de cu seara la înmuiat. Apoi, a doua zi, începea prepararea doar prin fierberea afumăturii și la sfârșit zeama se lungea cu mujdei de usturoi. Răcile sunt o rețetă la care nu s-a renunțat. Nu există gospodar care să nu mănânce măcar o dată pe an răci. Preparatul cald este o ciorbă cu afumătură, așa cum după Ignat toate ciorbele și toate mâncărurile aveau partea de afumătură. Este o ciorbă în care s-a mai pus și fasole. Se acrește cu tarhon și cu oțet de la tarhon. Toate rețetele noastre sunt culese de pe sate, dar aceasta este făcută după o rețetă din Munții Apuseni”, arată Mihaela Gherghel.

„Abonamentul înseamnă vizita în muzeu și acces la evenimente de calitate”

Muzeul ASTRA este locul experiențelor autentice. „Sunt două rețete de răci, cătărigi, răcituri, așa cum se numesc în toată România. Avem o rețetă din Orlat și una din de la părinții mei din Munții Apuseni. Le-am pregătit de vineri și ieri și astăzi sunt deschise pentru degustare. Toate produsele pe care le avem sunt din grădinile muzeului și din animalele pe care le creștem noi, pentru că vrem să comunicăm un rețetar curat, un rețetar autentic, dar în același timp și sezonalitatea, care este foarte importantă. Vorbim foarte mult când vine vorba de sustenabilitate despre ‘waste management’. Da, dar în mediul rural din România acest ‘waste management’ era asumat altfel, pentru că exista sezonalitatea care genera costuri minime și, în același timp, eforturi minime pentru ceea ce rămânea ca resturi de mâncare. Astăzi noi asta comunicăm. Pe lângă evenimentul gastronomic de la Târgul de țară, avem evenimente foarte bine pregătite, educaționale la Etno Tehno Park, pentru că, pentru prima dată într-un muzeu în aer liber din România, avem monumente deschise, funcționale și pe lângă asta mai vrem să comunicăm ceva. Ce înseamnă un abonament la Muzeul ASTRA? Pentru dragii noștri sibieni, pentru cei din comunele din jur, un abonament la Muzeul ASTRA înseamnă nu doar vizita în muzeu, ci înseamnă și un acces gratuit la evenimentele de calitate organizate de mine și de echipa mea superbă. Provocări sunt foarte multe, dar autoritatea o avem de partea noastră și atunci va trebui să trecem și acest an, pentru că este o normalitate. Dacă vă uitați în Austria, chiar Viena care cred că este a doua capitală a Uniunii Europene ca vizitatori, închide muzee. Deci noi, ca să rezistăm anul acesta, trebuie să venim cu evenimente, trebuie să venim cu plus valoare și în același timp să dăm calitate și stare de bine celor care ne calcă pragul. Pentru noi nu mai este nici greu, nici ușor. Este normalitate. Ne-am obișnuit deja de atâția ani de zile și încă mai rezistăm, dar sperăm noi să vină și vremuri mai bune și în același timp să fie înțeles rolul nostru în ceea ce înseamnă educația societății și ceea ce înseamnă oferirea stării de bine pe care doar o instituție de cultură poate să o ofere comunității”, spune managerul Ciprian Anghel Ștefan.

Ovidiu Baron, director general adjunct: „Cred că interesul este în creștere. De fapt, am observat în ultimii ani un interes tot mai mare pentru tradițiile pe care le-am moștenit și pe care aici, în Muzeul ASTRA, le prezentăm de fiecare dată. De ce? Pentru că oamenii au nevoie de experiențe autentice, au nevoie de a trăi momente pe care, din păcate, foarte mulți n-au mai apucat să le trăiască la țară, alături de generațiile mai vechi, de bunici, de străbunici. Mulți dintre vizitatorii noștri de acum, români sau străini, nu au avut parte de mediul acesta în care unii dintre noi am crescut, ceea ce pentru mulți dintre noi reprezenta cumva normalitate, reprezentau tradiții integrate conștient sau nu în viața de zi cu zi. De data aceasta, avem de a face cu o experiență culturală, cu o istorie a tradițiilor românești și a etniilor care trăiesc pe teritoriul românesc sau au trăit de-a lungul timpului și continuă s-o facă alături de noi și vrem în felul acesta, organizând ateliere în permanență, să transmitem acea experiență și să recreăm atmosfera.”

Muncă de echipă

2026 nu va fi un an ușor pentru nimeni, dar Ovidiu Baron rămâne optimist. „Anul se anunță cu foarte mari provocări. Este o continuitate, de fapt. Anul trecut, după cum știe toată lumea, au fost lucruri destul de dificile. Evident, noi facem tot posibilul să ne păstrăm entuziasmul, energia, să ne calibrăm avantajele, atuurile pe care de a lungul timpului ni le-am câștigat și, după cum se vede, și la acest eveniment, folosim infrastructura și resursele proprii, atât din punctul de vedere al spațiului în care activăm, de la lemnele cu care facem focul până la ingredientele pe care le punem în ceaun și până la mâna de lucru, totul este Muzeul ASTRA. Totul este din partea echipei noastre. Ne creștem singuri animalele pe care le folosim la animații. Ne plantăm singuri și ne îngrijim în grădini partea de legume, de vegetale de care avem nevoie la gătit. Avem conservării puse deoparte pentru astfel de ateliere și muncim în toate sezoanele anului pentru a duce mai departe atât tradițiile, cât și pentru a asigura resursa cu care să lucrăm. Se poate foarte bine vedea, din motive de economie, dar și pentru că ne place să ne implicăm și de data aceasta atelierele sunt organizate cu mână de lucru, cu know-how și cu entuziasmul nostru, al celor care lucrăm aici. Vom continua cu preparatele pe care le propunem vizitatorilor, nu doar pentru degustare, ci ca experiență gastronomică și evident ca experiență culturală, pentru că de fiecare dată ne interesează să integrăm aceste experiențe culinare într-un fenomen mult mai amplu, care ține de modul în care oamenii își organizau viața în comunitățile tradiționale, de felul în care își produceau și își pregăteau și după aceea își consumau resursele, astfel încât să se potrivească și cu vremea, să se potrivească și cu provocările legate de vârstă, de sănătate, de fiecare tradiție și de fiecare moment al anului”, conchide Baron.

Articole din aceeași categorie