Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara, e contrazis de documente, atunci când vorbește de barajul de la Mihăileni. În același timp, el îi contrazice și pe susținătorii proiectului, care, ani la rând, au negat că barajul s-ar face pentru a se asigura apa pentru alt proiect controversat, cel de la Rovina: „Evident că ar fi afectată! Exploatarea de la Rovina (…) Având în vedere activitatea pe care o desfășoară cei de la Samax, pentru că despre ei vorbiți, 100% este afectată, pentru că ei consumă apă foarte multă. De unde să o ia? Din fântâni de la oameni?”.
În presă apare că Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, a spus că ”barajul de la Mihăileni, în 1990 a fost executat 85%. În 36 de ani n-am fost capabili să executăm 15%”. Dar Garda Națională de Mediu menționa, în septembrie 2020, după un control pe teren, că investiția era realizată doar într-un procent de 61%.
Fragment din răspunsul Gărzii de Mediu Hunedoara pentru Asociația Declic, din 2020, în care se arată că lucrările de la barajul Mihăileni erau realizate doar în procent de 61%.
Așadar Laurențiu Nistor declară că în 1990 era la 85% un baraj care chiar și în 2020 era abia la 61%. N-am mai găsit o astfel de știre falsă nici măcar la Sebastian Burduja, care tot scoate capul din lada de gunoi a politicii să mai debiteze ceva cu barajele ceaușiste.
Legăturile dubioase ale lui Laurențiu Nistor cu barajele sunt mai vechi, găsim în presa locală că a fost recrutat de Securitate tot legat de un baraj: ”Domnia sa a fost recrutat în perioada 1970 – 1971 pentru acoperirea informativă a barajului de la C.T.E. Mintia.”
Dat fiind trecutul președintelui CJ Hunedoara, nu ne mirăm că are pe agendă atacarea ONG-urilor. Tupeul lui merge mai departe, politrucul se laudă că a cerut demisia doamnei Buzoianu, ministrul Mediului. Se pare că dânsa este vinovată și pentru lucrări ilegale de pe vremea când era copil.
Dar Laurențiu Nistor nu-i vinovat pentru lucrările ilegale, deși se laudă astfel: ”În timpul mandatelor de deputat, împreună cu colegii parlamentari, am obținut fonduri în valoare de 70 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Mihăileni (sume cuprinse în bugetul național).”
Sunt antologice scuzele agențiilor de mediu, și chiar ale ministerului (a se vedea cazul Belareca), când emit acte de reglementare ilegale, cum că în perioada de consultare nu a trimis nimeni observații. Adică funcționarii de la reglementări nu au nicio obligație să citească legislația și să vadă dacă proiectele sunt legale. Cetățenii și ONG-urile trebuie să verifice și să-i tragă de mânecă. Dacă nu i-au tras, înseamnă că cetățenii și ONG-urile sunt de vină pentru ilegalitate, nu funcționarii care au semnat. Aceasta este optica autorităților de mediu.
Dacă însă cineva îi trage de mânecă, povestea se schimbă. Și aici voi răspunde și ieșirii publice suspect de naive a eurodeputatului Claudiu Târziu, care chiar mi-a sărit în ochi: ”Unde a fost statul român în ultimii ani? De ce nu a făcut la timp reautorizarea? De ce a investit milioane de euro fără să securizeze baza juridică a proiectului?”
Când autorități sunt sesizate că este ceva ilegal, în loc să facă un pas înapoi, se înverșunează să continue ilegalitatea. În ”mintea” lor ceaușistă se tot repretă refrenul: ”Lasă că le arătăm noi ONG-urilor!” Așa au înțeles ele democrația, pe dos. Brusc ies din apatie și indolență și se fac luntre și punte, dacă nu se poate să ocolească legea, trebuie neapărat să o schimbe. Orice, dar nu cumva să renunțe la distrugerea naturii și la continuarea batjocoririi banului public. Doar orgoliul anti-democratic, de filon ceaușist, alimentat de propagandă putinistă, contează, efectele ecocidare nu. De parcă ei nu ar trăi cu noi, în aceeași țară. Că distrug cursul Crișului Alb nu înseamnă nimic pentru ei.
Un exemplu clasic este deputatul Burduja, care a ajuns până la a-și pune pe site o petiție anticivică și antinațională, pentru un proiect de lege fundamental autocratic, care ar permite distrugerea chiar și a parcurilor naționale. Cum adună semnăturile, în mare parte anonime, cu fluctuații astronomice în ritmul de adăugare, doar el știe.
Dar să lămurim și de ce barajul de la Mihăileni nu a fost terminat. Pentru că este un baraj absolut inutil, pentru că scopul său principal a fost alimentarea cu apă a uzinei de la Gura Barza, închisă din 2006. După aceea, a fost menținut pe lista de investiții doar pentru ca să existe un pretext pentru deturnarea banilor publici către firme satelit ale Apelor Române. Așa cum s-a întâmplat și la Vârfu Câmpului, de exemplu, unde este notoriu că barajul nu mai are niciun rost, după închiderea industriei ”setoase” din Dorohoi.
Că nu doar nu are rost, ci este extrem de nociv, nu are rost să le spunem unor politicieni bântuiți de analfabetism științific. Degeaba repetă cercetătorii că un singur baraj poate distruge un întreg râu.
Politrucii noștri sunt departe de a avea mai multă considerație pentru cercetători decât pentru societatea civilă. Le sunt în schimb tare dragi anti-cercetătorii, pentru ei creează institute și le finanțează, ca apoi să facă studii false care să-i ajute să ocolească legea, precum am scris mai sus.
Proiectul barajului de la Mihăileni este un proiect înapoiat, extrem de nociv, aprobat în 1985 de către tovarășii din Consiliul de Miniștri al regimului criminal ceaușist, toți analfabeți ecologic.
Singurul care ar fi putut să aibă noțiuni elementare de ecologie a fost ministrul Silviculturii, ing. Ion Cioară, dar din păcate nu a fost cazul. Iată care era viziunea sa despre păduri: ”Fondul forestier al țării noastre ocupă, în prezent, o poziție proeminentă pe plan european și mondial, acreditată prin astfel de indicatori specifici cum sunt: fondul lemnos pe picior (1315 mil. m3), volumul mediu la hectarul de pădure 213 m3), media creșterii curente de masă lemnoasă (5,6 m3/an/ha, iar în pădurile de rășinoase 6,5 m3/an/ha).”
Pentru el, pădurile sunt fabrici de lemn, nu ecosisteme. În același articol din ianuarie 1985, Ion Cioară mai scria că: ”Se scontează pe creșterea fondului forestier până în anul 1990 cu circa 2000 ha, disponibilizate prin procesele de amenajare complexă a bazinelor hidrografice expuse fenomenelor de eroziune intensă.” Dar din complicitatea lui la aprobarea barajului de la Mihăileni rezultă că nu știa că barajele cauzează deficit de sedimente în aval, implicit eroziunea malurilor. Chiar în județul Hunedoara a căzut un pod în cauza deficitului de sedimente provocat de barajele din amonte.
Administrația Națională Apele Române are tupeul să spună că anularea autorizaței “pune sub semnul întrebării eficiența utilizării banului public”. Ori însăși existența acestei instituții ilegale, cu un buget astronomic, instituție pe care Parlamentul European ne-a cerut din 17 decembrie 2020 să o destructurăm, pune sub semnul întrebării eficiența utilizării banului public.
La proces apare că a depus cerere de intervenție și firma S.C. Socot S.A., notorie firmă satelit a Apelor Române. Este firma care a mutilat cursul Jiului de Est la Petroșani, profitând de faptul că funcționarii de la APM Hunedoara și de la Ministerul Mediului s-au făcut că nu știu să numere zilele și nu mi-au luat în considerare observațiile, trimise în termen legal. Acel proiect aprobat ilegal a fost criticat chiar și de Comisia Europeană. Nu le ajung banii publici de la Apele Române, mai iau și bani europeni prin PNRR.
Închei cu o întrebare pentru cei care au sărit să interpreteze că procentul de 90% la Mihăileni (cel mai probabil fals, mai nou li s-au blocat sinapsele la acest procent) nu încriminează mai mult, ci este ”izvor de drept”. Garda de Mediu a constatat, în 2020, că stadiul proiectului este la 61%. Cum a ajuns acest proiect, fără acord de mediu, de la 61% la 90%?
***
Despre ”ofensiva” lui Laurențiu Nistor după constatarea ilegalității construcțiilor de la Mihăileni, a mai scris și Viorica Bold, pe PressHub (aici).
Pe același subiect:
Decizie definitivă a Justiției: proiectul comunist în care autoritățile au băgat zeci de milioane de lei în ultimii ani e ilegal
EXCLUSIV:
Impostură la concursul pentru șefia Romsilva. Un fost secretar de stat, acum vicepreședinte la Resurse Minerale, a scris în CV că e conferențiar universitar. Ce e în realitate și ce a spus când a fost prins cu minciuna
O șefă a clanurilor Mafiei Lemnului a trecut la atac, după dezvăluirile de săptămâna trecută. Ce ne transmite
Stupefiant! Cum justifică Romsilva aprobarea plății unui milion de euro pentru firmele Mafiei Lemnului
Anunțuri gratuite din Maramures



