Părinții din Sibiu cer reglementări mai dure jocuri de noroc

Asociația Părinților Județul Sibiu (ASPASIB) a cerut în cadrul dezbaterii publice organizate de Primăria Sibiu de pe 7 aprilie amânarea adoptării Proiectului de Hotărâre privind reglementarea jocurilor de noroc și adoptarea unor amendamente semnificative, considerând măsurile inițiale ca fiind insuficiente.

Deși ASPASIB salută inițiativa primăriei de a reglementa acest domeniu, asociația susține că măsurile propuse nu sunt suficiente pentru a combate în mod real pericolele create de această industrie.

Una din principalele critici a reprezentat-o lipsa consultării persoanelor cu expertiză privind modul în care este afectată comunitatea – „ASPASIB constată că proiectul a fost redactat exclusiv de Direcția Juridică și Direcția Economică, fără implicarea Direcției de Sănătate Publică, a serviciilor sociale sau a specialiștilor în sănătate mintală.”

Principalele lipsuri ale propunerii Primăriei

ASPASIB a identificat mai multe lacune prezente în propunerea înaintată către dezbatere de către conducerea Municipiului Sibiu.

În primul rând, asociația consideră că modul în care sunt adresate persoanele minore și grupurile vulnerabile este superficial. Spre exemplu, perimetrul de 100 de metri față de unitățile de învățământ nu reprezintă o barieră reală, această distanță putând fi parcursă pe jos în circa două minute. De altfel, nu există nicio prevedere cu privire la persoanele vulnerabile – „Grupuri vulnerabile și alcool — absență completă: nicio restricție privind accesul persoanelor intoxicate, nicio protecție pentru persoane cu dizabilități mintale sau în criză financiară, nicio interdicție privind servirea gratuită de alcool în sălile de joc.”

În plus, măsurile menite să prevină accesul minorilor în sălile de jocuri sunt mai degrabă formale – „proiectul prevede doar un avertisment scris la ușă și amenzi de 4.000-5.000 lei.”

Mai mult de atât, ASPASIB consideră îngrijorător limbajul din proiectul propus de Primăria Sibiu cu privire la alocarea a 50% din taxele colectate de la sălile de jocuri pentru tratarea persoanelor dependente de jocuri de noroc. Problema ridicată de aceștia este legată de formularea folosită în proiect („poate aloca”) care implică faptul că această alocare este una opțională, nu obligatorie.

Printre altele, asociația a mai sesizat și lipsa unei cerințe de formare a personalului pentru identificarea comportamentului problematic sau a limitării programului de funcționare al sălilor de jocuri.

Schimbările propuse de ASPASIB – „distanța minimă față de școli: 1000 de metri”

În primul rând, asociația consideră că este necesară amânarea adoptării proiectului în forma sa actuală și „Includerea obligatorie a DSP Sibiu, a Direcției Generale de Asistență Socială și a specialiștilor în sănătate mintală în grupul de lucru”.

Un amendament major la propunerea inițială l-ar reprezenta majorarea distanței față de unitățile de învățământ la 1.000 de metri, aceasta fiind măsurată radial.

Asociația mai propune și limitarea programului de funcționare al sălilor de jocuri între orele 08:00 – 24:00 și „transformarea alocării de fonduri pentru tratamentul dependenței din opțională în obligatorie”.

Nu în ultimul rând, aceștia propun și reformarea și eficientizarea sistemului de autoexcludere, un sistem considerat de mulți ca fiind ineficient și birocratizat în mod deliberat.

Se propun modele străine deja testate

Acest set de propuneri din partea ASPASIB au ca sursă de inspirație diverse modele legislative aplicate în mai multe țări străine.

Prezentarea acestor puncte de vedere în cadrul dezbaterii a fost însoțită și de mesaje din partea doctorului psiholog Maria Prescurea și a doctorului Eduard Egri, transmise de reprezentanții asociației.

Egri a îndemnat autoritățile să organizeze și să se consulte în cadrul unei întâlniri ulterioare „cu specialiști în pediatrie și medicina adolescentului: psihiatrie pediatrică, psihologi, asistenți sociali, pediatri, medici de familie, medici școlari, reprezentați DSP, Sănătate Publică, DGASPC și nu în ultimul rând directori de școli și reprezentanți ai elevilor”.

În mesajul transmis de Prescurea, aceasta a făcut un apel spre a se lua în considerare impactul pe care jocurile de noroc îl au asupra tinerilor și comunității – „Consider că aceste aspecte merită analizate cu atenție în context educațional și comunitar, unde și cum, referitor la aceste spații ,având în vedere impactul potențial pe termen lung asupra dezvoltării copiilor.”