Moștenirea lui Iancu de Hunedoara a fost evocată într-un simpozion la Academia Română

Academia Română a găzduit miercuri simpozionul „Iancu de Hunedoara și timpul său”. Evenimentul a reunit istorici și cercetători care au prezentat studii privind personalitatea și moștenirea istorică a voievodului.

În deschiderea evenimentului, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a subliniat rolul lui Iancu de Hunedoara în apărarea creștinătății și importanța rememorării personalității sale în contextul istoriei europene.

„A fost caracterizat, după cum știm, ca și Ștefan cel Mare mai târziu, drept Atlet al lui Hristos, sporind faima sa și a familiei, ilustrând secolul de aur al rezistenței antiotomane în timpul cruciadei târzii. Papa Pius al II-lea, Enea Silvio Piccolomini, înainte să fie ales papă, zicea că a sporit mai mult gloria românilor din care s-a născut decât gloria ungurilor pe care i-a slujit”.

Memoria faptelor voievodului a rămas vie nu doar în spațiul românesc, ci și la popoarele balcanice: „Faptul că el este rememorat și de alte popoare din jurul nostru, în primul rând de maghiari, de sârbi, de bulgari și de ceilalți balcanici, nu poate fi decât un motiv de bine”.

Moștenirea voievodului

Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, a evidențiat importanța demersurilor de recuperare și promovare a memoriei voievodului: „Manifestarea de astăzi este rodul unei perseverențe de a aduce în mentalul colectiv memoria faimosului personaj istoric care, așa cum a spus academicianul Ioan Aurel Pop, a făcut cinste Balcanilor”.

Daniela Marcu Istrate, arheolog la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, a subliniat aspectele legate de identitatea ortodoxă din Transilvania în vremea voievodului.

„Această încercare de reconstruire și înțelegere a respectivului peisaj aruncă o lumină profundă asupra societății ortodoxe și românești din Transilvania și, indirect, asupra elitelor. Ne arată, până la urmă, că în vremea lui Iancu de Hunedoara a existat o elită românească ortodoxă puternică, mai ales în regiunea Hunedoarei, dar și pe tot cuprinsul Transilvaniei”.

Printre invitații care au mai luat cuvântul s-au aflat Ioan Drăgan de la Serviciul Jude­țean al Arhivelor Cluj, Ovidiu Cristea, cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, Petronel Zahariuc, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, și Alexandru Simon, cercetător științific la Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca.

Simpozionul a fost organizat de Academia Română, în parteneriat cu Primăria Municipiului Hunedoara și Muzeul Național al Literaturii Române.

Anul Iancu de Hunedoara

Anul 2026 a fost instituit prin lege ca „Anul Iancu de Hunedoara”. Proiectul a fost inițiat de doi deputați de Hunedoara.

Evenimentul marchează 570 de ani de la victoria de la Belgrad (21-23 iulie 1456) și de la mutarea în veșnicie (11 august 1456) a lui Iancu de Hunedoara.