Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște » Radio România Reșița

A doua zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Lunea Albă, este o zi plină de semnificații spirituale și obiceiuri păstrate din generație în generație. Parte din Săptămâna Luminată, această zi continuă bucuria Învierii Domnului și este dedicată vizitelor în familie, tradițiilor și gesturilor de comuniune.

Articol editat de Gerhard Chwoika,
13 aprilie 2026, 00:08

„Umblatul cu pască” – tradiția vizitelor în familie

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din Lunea Albă este „umblatul cu pască”, care presupune vizitarea rudelor pentru a vesti Învierea lui Iisus Hristos.

• Finii merg la nași cu colaci, pască și ouă roșii
• Copiii își vizitează părinții
• Nașii își ospătează musafirii, iar în trecut, comunitatea se aduna la hora satului

Această tradiție simbolizează respectul, legăturile de familie și bucuria împărtășită în comunitate.

Obiceiul stropitului cu apă sau parfum

Un alt obicei specific este stropitul, întâlnit mai ales în Transilvania. Conform tradiției:

• Fetele sunt stropite cu apă sau parfum de către feciori
• În schimb, acestea oferă băutură și mici daruri

Ritualul simbolizează purificarea, sănătatea și reînnoirea, având rădăcini într-o legendă legată de vestirea Învierii.

Semnificația spirituală a Lunii Albe

Potrivit credinței populare, începând cu Învierea Domnului și până la Duminica Tomei, porțile Raiului rămân deschise. Lunea Albă este considerată o zi a iertării și binecuvântării, iar tradiția spune că:

• Se stropește casa cu agheasmă pentru protecție
• Se oferă băutură și mâncare rudelor
• Sufletele celor trecuți în această zi sunt iertate

Săptămâna Luminată: tradiții pentru fiecare zi

Săptămâna de după Paște, numită Săptămâna Luminată, este o perioadă specială în care nu se ține post și se respectă anumite obiceiuri:

• Marțea Albă – zi nelucrătoare; nu se spală și nu se calcă, iar în unele zone se dau de pomană pască și vin roșu
• Miercurea (Sfânta Mercurie) – bărbații pot merge la câmp, dar femeile nu au voie să muncească
• Joia Verde – zi dedicată holdelor și grânelor; munca este interzisă pentru a evita pagubele și seceta
• Vinerea Scumpă (Izvorul Tămăduirii) – sărbătoare importantă dedicată apei tămăduitoare și Maicii Domnului

Lunea Albă și întreaga Săptămână Luminată sunt marcate de tradiții care pun accent pe familie, credință și respectarea obiceiurilor. Aceste zile prelungesc bucuria Paștelui și aduc comunitățile mai aproape, într-un spirit de sărbătoare și armonie.

Pentru Radio Reşiţa, părintele pensionar Petru Berbentia: