În numărul 137/1900 al cotidianului „Gazeta Transilvaniei”, ce apărea la Brașov (proprietar Dr. Aurel Mureșianu, redactor responsabil Traian H. Pop), la rubrica „Scirile dzilei”, citim că „În Lechința săsească se va arangia o petrecere Duminică 15 Iulie n. 1900 în otelul opidan. Începutul la 6 ore d. a. Intrarea: de personă 1 cor. 60 b., er de-o personă în familiă 1 cor. 40 b. Venitul e destinat spre scop cultural”.
*
Din numărul 158/1903, aflăm că „în comuna Maieru s’a dat o representație teatrală, după care a urmat dans. S’a dat piesa: „Otrava femeiască” de N. Ținținariu, în care diletanții și-au dat multă silință a se achita de rolurile lor, fără însă a fi isbutit pe deplin. Mult mai bine au interpretat rolurile căpitanului și maiorului zăpăcit d-l Sânjoan și d. Ilieș în piesa lui Kotzebue „Distrașii” (Zăpăciții). Dansul a urmat cu animație până în zori de dzi”. Știrea este semnată cu pseudonimul „Verax”, în care acesta critică faptul că „limba românească n’a putut ave trecere”. „N’aș dzice nimic, decă ospeții străini pe din dos nu și-ar bate joc de noi” adaugă cârcotașul. Cum era de așteptat, în numărul 163/1903, citim „O întâmpinare” la afirmațiile făcute de Verax, semnată „Un membru al reuniunei de lectură din Maieru”, care se simțea dator să răspundă la observațiile acestuia. El scrie că observația este „neobiectivă”, „răutăcioasă” și „neadevărată”, iar faptul „că au luat parte la petrecere și câți-va ospeți de altă naționalitate, cari s’au aflat bine aici, acesta nu se pote considera ca motiv de ocară pentru noi”.
*
În același număr (163/1903), citim și articolul (nesemnat) „Un cas electoral instructiv”, în care este lăudată „Decisiunea comitetului săsesc din Bistriță de a se abține de la alegerea de deputat în locul devenit vacant prin moartea deputatului sas Fluger”, considerând-o instructivă „și pentru noi Românii”. Este apreciată „starea culturală înaintată a poporului lor”, „conducătorii sași se sfătuiesc întotdeauna asupra afacerilor lor culturale și naționale și a statorniciei în susținerea și respectarea hotărârilor luate din partea organelor lor competente”. Se amintește de faptul că „deputații sași au ieșit sub Banffy din partidulu guvernului”, dar acum au crezut că s-a ivit „ocasiunea pentru Sașii Bistrițeni să-și aleagă deputat care să meargă cu hotărârile partidului lor poporal” în persoana viceșpanului comitatului Bistriță-Năsăud, Kuales”. Din păcate, Kuales a intrat în partidul guvernamental, înșelând așteptările sașilor. Comitetul săsesc districtual a hotărât să-l pedepsească pe „dubiosul Kuales”, neparticipând la alegeri. Hotărârea a fost luată „cu scopul de a păstra și susține solidaritatea în partidul poporal săsesc și în speranță că în viitor le va succede a strânge nou legăturile între aderenții ei”. „O bună învățătură acesta și pentru cei ce se laudă cu procederea la alegerea din Dobra și cu debutul alesului acolo în contra programului și a hotărârilor partidului național român!” conchide autorul anonim.
*
În numărul 173/1903, este publicat discursul doctorului G. Tripon din Bistrița, rostit la banchetul ASTREI, la Baia Mare. Oratorul se adresează în special tinerimii române, evocând trecutul „depus în literatura de aur al marilor noștri autori (V. Alecsandri, Andr. Mureșianu, D. Bolintineanu, Gh. Șincai, Petru Maior, Inocențiu Micu Klein, A. P. Ilarian, Hodoș, Bălcescu ș. a.), căci este sciut că viața și puterea noastră națională presentă se alimentează în măsură fericită în prima linie din trecut, ca dintr-un izvor magic dătător de viață”. El le cere tinerilor „să vestească și să ducă […] limba română prin tote ținuturile locuite de Români”. Îi îndeamnă să respecte „cele trei idealuri mari ale omenimei: Iubirea către familie, neam și Dumnedzău!”. În discursul său, G. Tripon citează versuri din Al. Mateevici și, firește, Eminescu cu „scrisoarea lui Mircea adresată nevestei sale” („De din vale de Rovine” ș. a. m. d.).
*
În același număr (173/1903), Traian Turcu, „contabil în Rodna –veche”, adresează un apel către „inteligența română” din Rodna „să înființeze o reuniune de lectură după esemplul comunelor vecine Maieru și Sângeorgiu-român”.
*
O „Mulțămită publică” au trimis spre publicare și preotul Anton Precup și medicul Dr. Iulian Chitul, din Rebrișoara, în care se arată: „Subscrișii mulțămim tuturor, cari din incidentul morții iubitei noastre „Aurelia” ne-au adresat cuvinte de mângâiere și cu deosebire prea stimatului public, care în număr neasceptat de noi, a participat la înmormântare”.
Icu Crăciun
Anunțuri gratuite din Maramures
