Un studiu recent realizat scoate la iveală o realitate deloc confortabilă pentru sistemul medical din România: tot mai mulți medici rezidenți se gândesc serios să plece din țară.
Statistica a fost realizată și cu implicarea centrelor universitare din Sibiu. Potrivit cercetării naționale „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, nu mai puțin de 70% dintre rezidenți iau în calcul plecarea peste hotare. Motivele sunt cât se poate de clare: lipsa unor oportunități profesionale stabile și un sistem care, spun ei, nu le oferă suficiente perspective.
Paradoxal, deși aproape toți rezidenții (97,6%) se declară mulțumiți de pregătirea profesională, problemele apar imediat după. Aproape jumătate dintre ei (43%) spun că nu au unde să se angajeze, iar incertitudinea locurilor de muncă din sănătatea publică, birocrația excesivă și influența politică în decizii îi descurajează și mai mult.
Potrivit Agerpres, studiul arată și imaginea noii generații de medici: mulți aleg conștient specializarea în sănătate publică și management, preferând un mediu non-clinic. Mai exact, 58,8% spun că nu vor neapărat să lucreze în spitale, fiind atrași de domenii precum promovarea sănătății (53%), prevenția (46%) sau managementul sanitar (36%).
Întrebați dacă vor să plece din țară
Când vine vorba de plecare, situația e împărțită: 16,5% spun clar că vor să plece din țară, 53,6% iau în calcul această variantă în funcție de oportunități, iar doar 31% sunt hotărâți să rămână în România.
Datele oficiale arată și ele un tablou destul de restrâns: în septembrie 2025 erau doar 199 de medici specializați în sănătate publică și management cu drept de liberă practică. Până în aprilie 2026, numărul a crescut ușor la 213, iar în prezent există aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire pe această specialitate.
Ce spun rectorii universităților din România, dar și Colegiul Medicilor
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, susține că formarea medicilor este adaptată constant la standardele europene și că universitățile încearcă să ofere condiții cât mai bune de pregătire, inclusiv prin centre de simulare și parteneriate cu spitalele.
La rândul ei, președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, atrage atenția că problema nu mai poate fi ignorată: sistemul de sănătate depinde direct de modul în care sunt formați și păstrați acești specialiști. Ea susține că este nevoie urgentă de debirocratizare și depolitizare, astfel încât medicii să poată ocupa poziții unde chiar pot face diferența.
În același timp, prin proiectul național EXCELL-MED se încearcă modernizarea pregătirii medicale, cu accent pe competențe actuale precum utilizarea datelor, sănătatea digitală sau politicile publice bazate pe dovezi.
Conf. dr. Bogdan Pană, unul dintre autorii studiului, spune direct: problema nu este lipsa medicilor, ci faptul că sistemul nu știe să-i folosească. Fără reguli clare și mecanisme corecte de angajare, există riscul real ca o întreagă generație de specialiști să fie pierdută.
Și din zona academică vin semnale similare. Florentina Furtunescu, prorector al UMF „Carol Davila”, explică faptul că noul curriculum pune accent mai mare pe partea practică și pe competențe moderne, precum inteligența artificială sau analiza datelor, tocmai pentru a-i pregăti pe medici pentru realitățile actuale.
Studiul a fost realizat între septembrie și decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici – adică aproximativ jumătate din totalul specialiștilor activi în domeniu, și oferă o imagine clară: România formează medici buni, dar riscă să-i piardă înainte să apuce să schimbe ceva în sistem.
Anunțuri gratuite din Maramures