Azi, 12 aprilie, Ungaria organizează un scrutin urmărit atent în toată Europa în care se decide dacă se va perpetua guvernul Orban. În România se află cea mai mare comunitate maghiară din afara Ungariei, iar mulți cetățeni au dublă cetățenie, deci și drept de vot la aceste alegeri. Timp de 3 zile echipele RFI Romania și Ucraina au ieșit pe teren să ia pulsul alegerilor în săptămâna dinaintea lor. Miercuri, pe 8 aprilie, am fost în Miercurea Ciuc.
Publicat în:
4 min Timp de citire
După Sfântu Gheorghe și Odorheiu Secuiesc, am ajuns la Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita. Un oraș în care peste 80% dintre locuitori sunt maghiari și unde o parte a obținut, în ultimii ani, și cetățenia ungară.
Procesul a devenit mult mai simplu după 2011, când guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orbán, a schimbat regulile. Nu mai era nevoie ca solicitanții să locuiască în Ungaria: era suficient să vorbească limba și să dovedească originea maghiară. Odată cu cetățenia a venit și dreptul de vot – un detaliu esențial în contextul alegerilor parlamentare.
Pentru partidul Fidesz, voturile maghiarilor din afara granițelor pot înclina balanța. Cu o condiție: participarea la vot.
Ne-am oprit lângă Parcul Central din Miercurea Ciuc. Oamenii sunt grăbiți: merg la muncă, la cumpărături sau, cum ne-a spus un domn mai în vârstă, să își ridice medicamentele.
Spre deosebire de Odorheiu Secuiesc, aici oamenii au acceptat ceva mai ușor să intre în vorbă cu noi, dar ezitarea a rămas. Mulți refuză din mers, alții par că vor să vorbească și se răzgândesc în ultimul moment.
Este prima dată când cineva ne-a oferit și o explicație la această reticență. O tânără care lucrează la o cafenea din apropierea parcului ne-a spus că „este o perioadă stresantă pentru toată lumea”. Ea a precizat: „Și știți, nu suntem maghiari maghiari din Ungaria” – o distincție clară pe care o auzim tot mai des
Cei care au acceptat să vorbească sunt, în general, tineri.
Kriszta, 23 de ani, urmărește ce se întâmplă peste graniță, dar nu are prea multă încredere în direcția în care merg lucrurile:
„Haos, pentru că, din punctul meu de vedere, nici Ungaria nu stă într-o stare mai bună decât noi. Și ținând cont că și la noi au fost foarte multe proteste pe străzi… Eu aștept și așa ceva în Ungaria.”
Chiar și atunci când vorbește despre o posibilă schimbare, entuziasmul lipsește:
„Eu cred că ei [Tisza] sunt mai mult democrați decât Fidesz. Dar nici ăla nu e alegerea perfectă.”
Pentru ea, miza ține mai ales de principii – drepturi și libertatea presei – într-un climat pe care îl consideră marcat de manipulare:
„Eu cred că sunt foarte multe manipulări, mai mult pe partea de populație mai în vârstă, că dacă faceți asta sau puneți vota la noi, noi o să dăm un salariu sau o pensie mai mare. Și eu cred că asta e o manipulare foarte grea.”
La câțiva pași, Aron, 20 de ani, vede și el posibilă o schimbare de guvern:
„Cred că în anul acesta Orban nu va câștiga.”
Relația cu Budapesta se simte în oraș mai ales prin investiții, spune el, în special în cultură. Dar vine și cu rezerve:
„Opinia mea este că nu e prea vizibil ce se întâmplă, cum merg banii, dar se vede și rezultate, și investiții bune la teatru, la cultură. Dar e o cultură care e bună pentru ei, adică nu e o cultură care provoacă să revolți.”
În ciuda acestor beneficii, Aron spune clar că nu vrea să voteze.
Pentru alții, distanța față de Ungaria este mai degrabă una de principiu.
Mária, 45 de ani, urmărește campania electorală în special din presa ungară, dar nu crede că cei din afara țării ar trebui să decidă rezultatul alegerilor. Nu a votat și nici nu intenționează să o facă.
În Miercurea Ciuc, alegerile din Ungaria sunt prezente, dar mulți dintre cei care au drept de vot aleg, de fapt, să stea deoparte.
Anunțuri gratuite din Maramures