Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar. Povestea Banca Transilvania, spusă de Ömer Tetik, CEO-ul instituţiei: Am pornit din poziţia de underdog şi ne-am dorit să facem mai mult, să nu ratăm nicio oportunitate. Ce urmează?

♦ Povestea Banca Transilvania a început să se scrie acum mai bine de 30 de ani, la Cluj-Napoca. Instituţia a pornit la drum cu o sucursală şi cu 13 salariaţi ♦ Astăzi, echipa BT a ajuns la 10.000 de oameni localizaţi în toată România, iar banca este liderul sistemului financiar local după active ♦ Cum a ajuns aici şi în ce măsură s-a împletit istoria băncii cu cea a oraşului Cluj-Napoca, povesteşte într-un interviu ZF Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Curaj este cuvântul pe care Ömer Tetik, CEO la Banca Transilvania, îl foloseşte pen­tru a defini parcursul institu­ţiei pe care o conduce. Acelaşi termen, spune el, se potriveşte mănuşă şi antreprenorilor şi executivilor ce conduc alte afaceri din Cluj, indiferent de domeniul în care activează.

„Curaj este un cuvânt-cheie pentru noi. Activăm într-un domeniu bine reglementat, cu multe riscuri, aşa că nu vorbim de un cu­raj nebun, agresiv. Totuşi, am avut şi avem îndrăzneala să încercăm chestii noi.“

Banca Transilvania s-a născut la Cluj-Na­poca, acum mai bine de 30 de ani. Povestea BT şi cea a oraşului s-au împletit în toţi aceşti ani de creştere, dezvoltare şi antre­prenoriat. „Astăzi, Cluj este în sine un brand al României. La fel este şi Banca Transilva­nia. Oraşul e parte din ADN-ul nostru. Pentru noi, Cluj este în continuare acasă.“

Desigur, într-o lume digitală, nu trebuie să fii neapărat într-un anumit oraş. „Dar noi ne bucurăm să putem susţine Clujul şi clien­ţii noştri de aici. Avem o cotă de piaţă im­por­tantă, avem o reţea importantă.“

Plus că universităţile din oraş sunt pepiniere importante de talente pentru BT. Ele au ajutat mult oraşul să ajungă unde e astăzi. „Cu toţii am învăţat şi construit împreună. Şi nu mă gândesc doar la poveşti financiare sau finanţări. Mă gândesc şi la evenimente sociale, sportive, culturale. Iar noi am fost acolo. Prin colaborările noastre, am reuşit să promovăm oraşul şi BT.“

O scurtă istorie

Istoria Banca Transilvania începe în 1993, cu o sucursală la Cluj-Napoca şi cu 13 angajaţi. Zece din cei 13 erau la primul job. Şi o mare parte dintre ei au rămas alături de Banca Transilvania sau s-au pensionat între timp. În aceeaşi perioadă, şi banca a cres­cut. De la o bancă de oraş, a ajuns una re­gio­nală, iar acum e liderul pieţei şi un actor naţional, povesteşte Ömer Tetik. Toto­dată, de la 13 salariaţi a ajuns la 10.000.

„Când a pornit la drum, Banca Tran­silvania nu a avut printre fondatori sau prin­tre angajaţi bancheri cu «legacy», iar asta s-a dovedit a fi un avantaj în faţa competi­to­rilor noştri. A trebuit să gândim «out of the box». Am pornit din poziţia de underdog şi ne-am dorit să facem mai mult, să nu ratăm nicio oportunitate. Această filosofie ne-a ajutat să fim mai competitivi şi să luăm decizii mai curajoase. Aceeaşi e şi filosofia altor businessuri din Cluj.“

Ömer Tetik lucrează la BT de 13 ani. Iar când s-a alăturat, deja avea ambiţia să aducă banca în poziţia de lider. Acesta a fost şi unul dintre punctele mandatului său. „Dar, pe de altă parte, nu am crezut că vom deveni cel mai puternic grup financiar din sud-estul Europei sau că vom avea o cotă de piaţă atât de mare. Cu o echipă foarte bună, puternică, am reuşit să facem asta.“

Cu forţe proprii sau prin achiziţii?

Dincolo de echipă, acest parcurs a fost posibil atât prin dezvoltare greenfield (de la zero, cu forţe proprii), cât şi prin achiziţii.

„Cluj este un oraş universitar, aproa­pe un sfert din populaţia oraşului e reprezen­tată de tineri studenţi, ori asta aduce cu sine dinamism. Şi ne ţine şi pe noi tineri. Toto­dată, e un oraş definit de pragmatism, curio­zitate şi deschidere către oportunităţi. Clujul e cunoscut pentru spiritul său antre­prenorial. Iar noi ne-am poziţionat ca banca înterprinzătorilor români. Este cea mai im­por­tantă linie de business pentru noi. Am învăţat multe de la antreprenorii de aici, iar mai departe am putut să implementăm la nivel naţional.“

Pe de altă parte, de-a lungul anilor, BT a făcut multiple tranzacţii majore. Prima achiziţie semnificativă a fost Volksbank.

A fost un „game changer“, după cum spune executivul. „Ne-a testat şi ne-a schimbat mentalitatea. Nu a fost o decizie uşoară, dar când am văzut care e valoarea adăugată, am fost încurajaţi să facem şi altele. Şi, dacă ne uităm, acest curaj e în ADN-ul oraşului Cluj-Napoca. Firmele din IT, din energie, agricultură sau producţie, toate sunt destul de active pe piaţa de M&A.“

Mai e loc de alte fuziuni şi achiziţii însă, după Volksbank, OTP sau Bancpost?

„«Fabrica noastră» de M&A a dovedit până acum ce poate. Dacă vor fi oportunităţi, vom fi prezenţi. Vedem însă mare potenţial şi în zona pieţei de capital, în cea a pensiilor, în zona de gestionare a fondurilor/ asset management sau de leasing. Anul trecut am început un program vast de dezvoltare a businessurilor noastre în aceste direcţii şi vom continua. Vedem deja rezultate foarte bune.“

Contribuţia acestor segmente la businessul grupului a crescut semnificativ. Dacă apar oportunităţi în aceste zone, există interes pentru eventuale fuziuni şi achiziţii, explică el.

Pariu pe România

Dar există mult loc şi de creştere cu forţe proprii.

„Încă nu considerăm că misiunea noastră în România este implinită.“

România trece de la o economie care creşte prin consum, la o economie bazată pe producţie. Asistăm la o reindustrializare, spune executivul.

Totodată, gradul de incluziune financiară, de bancarizare a populaţiei e destul de mic prin comparaţie cu media UE.

„În România, avem sub 30% grad de incluziune financiară, mult sub media europeană. E important ca în 5-7 ani să dublăm acest procent. Asta înseamnă că şi activele băncilor se vor dubla. Este o oportunitate“, completează Ömer Tetik.

Recent, el a afirmat că sistemul bancar românesc e în cea mai bună formă a sa. Acum, explică faptul că acesta şi-a învăţat lecţiile de pe urma crizelor de după 2008. Toate băncile sunt bine capitalizate, au lichiditate mare. Populaţia şi companiile au economii, iar datoriile nu depăşesc depozitele.

Mai mult, există sectoare în dezvoltare, care au nevoie de investiţii, de sume mari care să meargă atât către infrastructură, cât şi către alte domenii.

„Aşadar, noi considerăm că avem multe oportunităţi şi multe treabă în continuare în România. Nu dorim să pierdem focusul“, răspunde el la întrebarea dacă se uită să iasă cu BT dincolo de graniţe. Pe de altă parte, banca deja susţine business-urile autohtone care se extind în afara României, fie direct, fie prin achiziţii.

„Noi ne putem dezvolta dincolo de graniţe şi fără prezenţă fizică. Deja avem clienţi care se extind dincolo de România. Ei folosesc sisteme de plăţi, dar şi alte servicii şi produse BT. Dorim să rămânem unul dintre brandurile cu care România se promovează. Şi nu putem să facem rămânând acasă. Doar că acum nu trebuie să te extinzi neapărat fizic pentru asta.“

O promovare mai agresivă

El crede că România va avea campioni regionali, ba chiar suntem foarte aproape de acel moment. Trebuie să avem puţin mai mult curaj şi trebuie să ne promovăm şi să ne vindem mai bine. De multe ori, străinii vorbesc cu mai mult optimism despre România decât promovăm noi ţara. „Dar eu cred că potenţialul există.“

Există interes pentru piaţa locală, sunt oportunităţi aici şi nu doar în banking, ci în multiple domenii, de la energie la comerţ şi producţie, completează executivul.

„Suntem optimişti când vine vorba de viitorul României. Dacă nu avem un optimism ponderat, nu putem să credităm, nu putem să extindem, nu putem să achiziţionăm. Cifrele recente confirmă însă că există potenţial.“

Anul 2025 a fost unul dificil pentru că a fost un an de tranziţie de la o economie de consum la o economie de producţie. Plus că a început consolidarea fiscală şi au fost şi nişte volatilităţi în zona politică. „Totuşi, România a arătat rezilienţă. Plus că oferă stabilitate la fel ca pieţele din Vest, dar randamente la nivel de piaţă emergentă. Avem resurse minerale, demografie bună şi un cost al businessului mai redus. România are în continuare potenţial.“

Investiţiile în infrastructură, în educaţie, în energie, în producţie, toate o să înceapă să se vadă tot mai mult.

„Noi am început să vedem asta în portofoliu băncii. În următoarele luni sau în următorii ani se va vedea impactul şi în economie în general.“

Dacă ar fi să aleagă câteva sectoare vârf de lance ar zice IT (care a trecut printr-o transformare), energie (stocare, producţie, energie verde etc), medical (România are potenţial să devină un hub în Europa Centrală şi Est), educaţie, cercetare, industria alimentară, dar şi automotive. „Businessul nostru e legat de economie şi de România, aşa că ne îndreptăm atenţia către toate ariile unde există potenţial şi planuri de dezvoltare. Suntem şi rămânem activi. Există interes ridicat din partea noastră, dar şi din partea investitorilor şi antreprenorilor pentru agricultură, IT, energie.“

De ce România?

Ce i-ar spune unui investitor care are de ales în România şi alte ţări?

„Să citească analize macroeconomice şi demografice. Să vadă care este ţara care are acces la transport maritim, la Marea Neagră, care are resurse minerale, care are produse în zona energie. Populaţia e încă tânără. România oferă siguranţă, stalibilitate. Plus că este aproape în centrul Europei, suntem la 2-3h distanţă la orice capitală de pe continent. După ce analizează toate aceste argumente, abia apoi un investitor poate alege.“

Pe de altă parte, sigur, în continuare, cel puţin pe termen scurt, trebuie să vedem efectele consolidării fiscale şi trebuie să ne asigurăm că menţinem stabilitatea din zonă politică. Mai avem să ne luptăm şi cu inflaţia, o luptă pe care trebuie să începem să o câştigăm cu paşi mult mai mari, adaugă CEO-ul BT.

De asemenea, mai sunt şi factorii externi, cum sunt riscuri geopolitice. România depinde de mersul lucrurilor din Germania, din Europa. Aceste ţări sunt principalii noştri parteneri comerciali.

O altă provocare o reprezintă birocraţia excesivă din Europa. Reglementările excesive reduc competitivitatea băncilor şi companiilor de aici în lupta cu cele din America sau Asia. Dar şi acolo vede discuţii serioase şi eforturi în direcţia simplificării şi eficientizării proceselor, completează Ömer Tetik.

„Cred că 2026 va fi un an foarte bun ca să punem fundaţia României din viitor. Creşterea economică poate nu va fi la nivelul pe care ni-l dorim. Dar facem ce trebuie pentru ca în 2027-2028 să fim acolo. Nu pot să dau datele înainte de aprobarea acţionarilor, dar noi ne bugetăm în continuare o creştere destul de agresivă pe partea de creditare, peste prognozele de creştere a PIB-ului.“

Alte argumente

România a ajuns de la 30% din media europeană ca PIB per capita, la aproape 80%. La fel de alertă a fost creşterea şi când vine vorba de nivelul de trai.

„Sigur, la început ritmul a fost foarte rapid. Acum e posibil să decelereze, dar există în continuare foarte mult potenţial şi există multiple oportunitate în faţă.“

Chiar dacă în ultimii ani a devenit un soi de tabu, globalizarea e aici. Iar România nu poate fi o forţă şi un jucător major pe scena lumii dacă nu are produse pentru export.

„Putem deveni un actor important în energie. Iar dacă vom fi independenţi energetic, o să putem să susţinem şi dezvoltarea altor industrii – de la producţia de îngrăşăminte la industria alimentară şi, mai departe la IT, în zona de date şi stocare. Mergem în direcţie bună.“

Într-o lume în care se discută constant de nearshoring, el spune că nu remarcă neapărat o relocare a facilităţilor de producţie dinspre alte zone spre Europa şi România. Dar sunt mulţi investitori din America de Nord, din Asia, care se uită să investească şi în România.

Dincolo de economia locală, mai există o zonă importantă de business pentru BT – românii din afara României. Mulţi au businessuri în ţările care i-au adoptat.

„Ei au devenit un soi de ambasadori pentru România. Avem un proiect amplu şi dezvoltăm produse şi servicii relevante pentru ei. IMM-urile sunt peste tot motorul economiei şi cel mai mare angajator peste tot în UE. Iar unele dintre aceste afaceri mici vor deveni mari. Rolul nostru e să fim acolo pentru ele. Avem deja un portofoliu important de clienţi români care locuiesc în alte ţări. Ei sunt foarte deschişi să lucreze cu noi şi se bucură că ne îndreptam atenţia către ei. Îşi doresc să aibă o bucată de România în viaţa lor“, conchide el.