Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar. Cum a ajuns un proiect lansat acum 30 de ani ca o grădiniţă privată într-o sufragerie să închidă circuitul până la liceu şi să aibă azi 1.500 de elevi?

♦ Proiectul de educaţie Liceul Teoretic Elf a fost lansat de antreprenoarea Marcela Pop. Ea a pornit cu o grădiniţă privată, care apoi s-a extins. Astăzi, businessul este coordonat de cei doi copii ai săi.

Cluj-Napoca este un oraş uni­ver­sitar, iar sectorul educaţional repre­zintă motorul urbei, spune Vladimir Pop, CEO al Liceului Teoretic Elf.

„Avem undeva la 80.000 de studenţi şi câteva zeci de mii de cadre didactice. Aceştia toţi au putere de consum, au nevoi şi aduc plusvaloare oraşului şi ca statut social. Mulţi tineri au venit aici la studii şi au rămas.“

Sistemul educaţional se dezvoltă însă în cascadă. Aşadar, e nevoie şi de şcoli şi licee pe măsură. „Avem licee de stat bune, cu tradiţie, în

Cluj-Napoca. Învăţământul privat este tot mai dezvoltat şi el. Din studiile de piaţă pe care le-am făcut, Bucureştiul şi Cluj-Napoca stau mai bine decât celelalte oraşe când vine vorba de învăţământul privat. La noi în ţară, acest segment reprezintă cam 5% din total. În Europa e la 10-12% ca pondere în total elevi. La Cluj-Napoca, am ajuns la 7%. Se vede o schimbare în percepţia oamenilor vizavi de educaţia privată. După ce au început să călătorească, au realizat că merită, nu e un moft“, explică CEO-ul Liceului Teoretic Elf, care a sărbătorit în septembrie anul trecut 30 de ani de existenţă.

O scurtă istorie

Totul a început cu o grădiniţă particulară, iar în 2002 s-a deschis şcoala primară. Apoi a continuat dezvoltarea, astfel că astăzi oferă un circuit închis pentru copiii de la 2 la 18 ani.

„La Elf avem în mare parte circuit închis pentru că locurile sunt ocupate din interior. Foarte rar se întâmplă să se elibereze. Avem 1.500 de elevi, de la grădiniţă la liceu. Proiectul a fost pornit de mama mea, Marcela Pop. A început în sufrageria bunicii, unde a adunat câţiva copii. Apoi au urmat şcoala şi dezvoltarea. A pornit pe acest drum pentru că îşi dorea o educaţie mai bună pentru mine şi sora mea, ea fiind profesoară de engleză-franceză.“

Vladimit Pop a terminat Facultatea de Arhitectură la Cluj, iar apoi a continuat studiile cu un MBA în Marea Britanie, care i-a dezvoltat competenţele în zona de management. În business a intrat în 2016.

„Momentan suntem undeva la 300 de angajaţi, din care 210-220 cadre didactice. În echipa de management sunt 12 persoane, cu mine şi sora mea ca executivi. Mama are un rol onorific, ne mai consultăm în continuare cu ea. Vorbim de un transfer reuşit între generaţii.“

O soluţie pentru problema personalului

Având o universitate foarte puternică, Babeş-Bolyai, Clujul a oferit proiectului un pol de recrutare bun. Problema a fost în momentul când s-a dublat numărul de clase şi numărul de copii în decurs de 5 ani. A fost nevoie de resursă umană multă.

„Atunci am venit cu o idee – un program de co-teaching. La ciclul primar, spre exemplu, intrau doi învăţători în paralel în clasă, unul cu experienţă, unul proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii. A ajutat în ambele direcţii – cei cu experienţă şi-au luat energie nouă de la cei tineri, iar aceştia din urmă au învăţat. A durat doi ani de zile procesul, dar acum ne-am stabilizat echipa.“

În septembrie, Elf a inaugurat ultimul său sediu, unde a mutat ciclul liceal. Sunt patru sedii pentru gădiniţă şi patru sedii de şcoală – două de cicluri primar, unul pentru ciclul gimnazial şi unul pentru liceu.

Modelul de dezvoltare

„Acum avem suficient spaţiu, mai ales că anul viitor şcolar vom mai creşte cu încă o clasă pe gimnaziu şi încă una pe liceu. Cu această clădire am reuşit să acoperim creşterea numărului de copii şi, implicit, a numărului de clase. Faptul că avem tot ciclul, de la grădiniţă la liceu, reprezintă un avantaj competitiv foarte important. Acum, vrem să dezvoltăm conceptul Elf în franciză. Lucrăm la manualul de utilizare, avem cam 60% din muncă făcută. Vorbim de cum ar trebui să arate o sală de clasă, ce formări trebuie să urmeze un cadru didactic, ce finanţare e necesară, etc.“

O parte din sedii sunt în proprietate, iar asta a fost o provocare de-a lungul anilor.

„Mai ales criza din 2008 ne-a pus <>. Am luat credite pentru o achiziţie şi o investiţie, iar euro a explodat, copiii s-au retats. Multe firme au intrat atunci în colaps. Noi am reuşit să supravieţuim şi să ne revenim. Au urmat o perioadă mai bună în care am putut să facem achiziţii, dar am şi intrat în parteneriate cu dezvoltatori imobiliari“, explică Vladimir Pop modelul de business al Elf.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.