Sala de la Stadionul Municipal, unde a avut loc marți dezbaterea ce a avut ca miză viitorul celor 111 săli de păcănele din oraș, a fost arhiplină. 130 de persoane, sibieni, medici, politicieni și reprezentanți ai industriei jocurilor de noroc au discutat pe seama celor trei proiecte de hotărâre privind reglementarea și respectiv interzicerea acestei activități pe raza muncipiului Sibiu.
În timp ce administrația locală propune un regulament strict care ar duce la dispariția a aproape jumătate din sălile de jocuri de noroc actuale, vocile societății civile și ale specialiștilor în sănătate publică cer o măsură radicală: interzicerea totală. Între argumentele economice ale operatorilor și angajaților care invocă pierderea a 1.000 de locuri de muncă și mărturiile despre destine distruse de dependență, Sibiul se pregătește să decidă soarta păcănelelor.
Propunerea Primăriei: Aproape jumătate din sălile din Sibiu să fie închise
Administrația locală a pus, în luna martie, în dezbatere publică un proiect de hotărâre care vizează reorganizarea pieței jocurilor de noroc, fără a recurge însă la măsura interzicerii totale solicitată de o parte a societății civile. Documentul propune un set de reguli stricte de amplasare, prin care sălile ar urma să își poată desfășura activitatea doar în anumite zone. Ele nu vor mai fi prezente în centrul orașului și nici în zonele sensibile din punct de vedere social.
Citește și: Păcănelele nu dispar din Sibiu: Primăria vrea doar să le mute de lângă școli și din centru
Principalele măsuri propuse au fost prezentate și de secretarul municipiului Sibiu, Dorin Nistor, la dezbaterea publică ce a avut loc marți, de la ora 18:00, la Stadionul Municipal. Potrivit reprezentantului primăriei, aproape 50% dintre sălile existente în acest moment vor dispărea în urma reglementării.
„Am plecat de la un fapt: 111 săli de jocuri de noroc care își desfășoară activitatea în municipiul Sibiu. În urma reglementării, urmează să rămână în funcțiune 56%. În aceste condiții au fost identificate zonele unde acestea pot să își desfășoare activitatea: bulevarde și artere importante din municipiul Sibiu. Pentru a proteja centrul istoric, au fost menționate zone de interdicție a organizării sălilor de jocuri de noroc. Au fost interzise în zonele de locuințe individuale, la locuințele colective unde accesul se face pe scara comună cu locatarii. A fost fixat un perimetru de interdicție de 100 metri în jurul unităților de învățământ. Timp de un an de zile au obligația să se relocheze. Pentru a facilita relocarea lor, au fost desemnate 3 zone în municipiul Sibiu. Este important de menționat că acelea sunt zone de dezvoltare terțiară: Ștefan cel Mare, Calea Șurii Mici și Henri Coandă”, a precizat Dorin Nistor, secretarul municipiului Sibiu.
Mureșan: „Aproape 6.000 de sibieni au semnat pentru interzicerea sălilor”
Pe lângă proiectul pus în dezbatere de primărie, s-a discutat la această întâlnire și despre cel inițiat de consilierul local Diana Mureșan (USR). Aceasta a propus ca sălile de jocuri de noroc să fie interzise în Sibiu, cu excepția agențiilor Loto. Ea a adăugat că petiția pe care a inițiat-o, pentru interzicerea păcănelelor, a fost semnată de aproape 6.000 de sibieni.
„Am depus un proiect de interzicere a jocurilor de noroc cu o excepție, a agențiilor de Loto. Există o majoritate bine conturată care își dorește interzicerea. (…) Aproape 6.000 de sibieni au semnat pentru interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Sibiu. Este un nivel mare de îngrijorare. (…) În ceea ce privește jocurile de noroc în societatea românească, acest fenomen a scăpat de sub control în ultimii 10-15 ani. Cred că ele au devenit omniprezente în toate comunitățile, iar dependența distruge vieți și afectează familii. Din punctul meu de vedere, reglementarea care ni se propune nu cred că este o soluție. Aceasta nu rezolvă de fapt problema de fond. Atâta timp cât aceste locații sunt peste tot, accesibile, vizibile, tentația va rămâne, iar efectele negative vor continua în comunitate”, a spus Mureșan.
Consiliera USR a precizat, de asemenea, că există un mare deficit pe piața muncii în Sibiu, astfel că angajații sălilor de jocuri de noroc care își vor pierde job-urile se vor putea reorienta către alte locuri de muncă. „Se invocă mediul online și cei care dețin sau lucrează în săli de jocuri de noroc și pierderea locurilor de muncă. Dar acest argument nu se susține în Sibiu. Ar putea fi un argument în altă parte, dar în comunitatea sibiană nu se susține pentru că noi, de fapt, în Sibiu avem un deficit de locuri de muncă. În domeniul HoReCa avem foarte mulți lucrători din afara UE. De asemenea industria sibiană recrutează foarte mulți angajați din zona periurbană, iar mai recent o companie importantă a zis că ar mai avea nevoie de 400 de angajați. Acestea indică faptul că economia locală este capabilă să îi absoarbă pe cei care și-ar pierde locurile de muncă.(…) Închei cu o întrebare: ce fel de oraș ne dorim? Un oraș sigur, prietenos cu copiii și familiile sau unul în care dependența se găsește la fiecare colț de stradă?”, a spus Diana Mureșan.
Dincă: „Cunosc drama multor familii”
Prezent la întâlnire, consilierul Constantin Dincă (AUR), care a depus, la rândul său, un proiect de hotărâre pentru interzicerea totală a sălilor de jocuri de noroc, a precizat că, din postura de dascăl, cunoaște suferința multor familii ai căror copii au jucat banii părinților la păcănele.
„Am depus un proiect pentru interzicerea totală a jocurilor de noroc, pariurilor sportive și activități loto, pornind de la experiența mea de 20 de ani de om care lucrează cu copiii la catedră. Mi-au trecut prin mâini mii de elevi, cunosc drama multor familii, am avut ca diriginte elevi care și-au distrus viitorul, jucând banii familiei la ruletă. Cunosc persoane care au ajuns să își distrugă existența căutând mărunțiș în sălile de clasă ca să joace la pariuri sportive. Am întrebat tinerii ce fac cu banii din bursă. Majoritatea spun că merg să joace la pariuri sportive. Îmi pare foarte rău, dar societatea umană nu trebuie să meargă spre degradare, ci trebuie să marginalizeze aceste căi de distrugere. (…) Putem avea un tineret sănătos, un oraș sănătos care poarte să prospere și fără jocuri de noroc. Ați menționat că se vor duce în online. Acolo poate exista un control mult mai mare. În online plata se poate face cu cardul. La jocurile de noroc se poate face inclusiv cu bancnote. Ați spus că se pierd locuri de muncă. De câte ori am avut pericolul să pierd ore prin cadrul-plan mi s-a spus să mai fac o facultate, să mai fac o disciplină”, a precizat consilierul Constantin Dincă.
VEZI AICI PROIECTELE CONSILIERILOR
Fodor: „Reglementarea e mai bună decât interdicția”
Primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, inițiator al proiectului privind reglementarea sălilor de jocuri de noroc, și-a menținut poziția inițială, arătând că aceasta este cea mai bună soluție pentru comunitate. Edilul a menționat că „este mai bine să avem o activitate controlată”.
„După ce a apărut Ordonanța de Urgență mi s-a pus întrebarea cum văd problema. Am răspuns spontan, prin reglementare, dar am adăugat că o să mă consult cu consilierii locali. Eu gândesc că reglementarea e mai bună decât interdicția. M-am gândit la prohibiția din Statele Unite, care a dus mai mult la consum de alcool. M-am gândit la consumul de droguri, inclusiv în Sibiu se consumă și nu putem ascunde asta. M-am gândit că e mai bine să avem o activitate controlată. Vorbim de reguli bine stabilite astfel încât cei care controlează să își poată exercita controlul. (…) Am cules informațiile necesare pentru a lua o decizie fundamentată. Când am avut toate informațiile necesare, deja apăruseră cele două proiecte ale consilierilor Diana Mureșan și Constantin Dincă. (…) Am avut întâlniri începând cu FDGR, apoi m-am întâlnit cu PNL, cu PSD și cu domnul Leția de la Forța Dreptei. La FDGR toată lumea a fost de acord să mergem cu reglementarea, un singur consilier nu a fost prezent, dar și el mi-a confirmat că vrea reglementare. Dintre cei 5 consilieri de la PNL, 3 au luat cuvântul și au optat pentru interzicere sau poate, eventual, scoaterea din oraș. Am înțeles că ei sunt pentru interzicere. Consilierii de la PSD au fost clari și au cerut reglementare. Ultima discuție am avut-o cu domnul Leția, care a susținut cu tărie același lucru. După aceasta, am trecut la elaborarea regulamentului. Aproape 50% din jocurile de noroc din Sibiu nu vor mai funcționa. (…) Am oferit posiblitatea relocării lor. Am introdus și restricția ca atunci când o firmă de jocuri nu mai activează într-un spațiu, acela se va folosi pentru altă destinație”, a spus primarul Astrid Fodor.
Psiholog: „Dependența de jocuri de noroc e similară cu cea de droguri”
Psihologul Mihai Copăceanu, care lucrează de peste 16 ani cu persoane dependente de droguri, alcool, dar și de jocuri de noroc, a transmis un mesaj video, neputând participa fizic la dezbatere. El a arătat că susține interzicerea sălilor de păcănele, aducând în discuție problemele prin care trec persoanele dependente, dar și familiile acestora.
„Vorbesc din poziția mea de psiholog, cu peste 16 ani de lucru cu dependenții de droguri, alcool și în ultimii ani dependenți de păcănele. (…) Noi nu dezbatem o problemă minoră, ci o problemă deosebit de gravă. Un fenomen generalizat care a explodat în orașul nostru. Aduce exclusiv suferință comunității din Sibiu. Niciun argument economic nu poate sta drept în fața suferinței umane. La ieșirea din stadion puteți întreba orice trecător și toți vor tresări când vor auzi de păcănele. Cel mai important argument este cel al jucătorilor. Ei sunt disperați, vor închiderea și vor să fie ajutați. Pe lângă jucători mai sunt alte 6 persoane care suferă, părinți, copii, bunici, copii, frați. (…) Au loc divorțuri, infracțiuni, datorii. Și mai grav, un dependent are de 15 ori mai mare riscul de suicid decât un om care nu e dependent. Sibiul a cunoscut cazuri de persoane care s-au sinucis. Să permitem jocurile de noroc în oraș e ca și cum am legaliza drogurile. Dependența de jocuri e similară cu cea de droguri. (…) Dacă o persoană ar pierde 100 lei pe lună, toți jucătorii ar pierde 4,7 milioane de euro. Slatina a avut curaj și primarul a adoptat o hotărâre și Consiliul a interzis. Decizii serioase pentru scoaterea din oraș sunt la Iași, Ploiești, Brăila, Roman, Bacău, Vaslui. Soluții avem. Interzicerea e obligatorie, va ajuta mii de sibieni în anii următori, iar reglementarea online e următorul pas. Studiile ne arată că accesibilitatea și densitatea ridicată sunt factori de risc. Cu cât ai mai multe păcănele pe metru pătat, cu atât ai mai mulți dependenți. (…) Orice formă de reglementare va fi ineficientă”, a transmis psihologul.
„Numărul pacienților la camera de gardă a crescut”
De altfel, Claudia Anghel, medic psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu, a susținut poziția psihologului Mihai Copăceanu, aducând în atenția celor prezenți o serie de studii privind modul în care sunt afectate, la nivel cognitiv, persoanele dependente de jocuri de noroc. „În ultimul timp a crescut numărul pacienților care vin în camera de gardă cu probleme cu jocurile de noroc. Când sunt acolo, pacienții, vin cu familia, ea este cea care descoperă datorii și probleme financiare. De multe ori sunt aduși în camera de gardă cu depresie și dorința suicidală”, a precizat medicul Claudia Anghel.
Un medic din Sibiu, prezent la dezbatere, a precizat că nu susține reglementarea deoarece „jocurile de noroc nu aduc niciun beneficiu”.
El a mai menționat că regula privind interzicerea accesului minorilor în săli nu este respectată. „Orice om de bună credință înțelege acest aspect. Nu aduc niciun beneficiu nici comunității sibiene, nici societății în mod general. Nici măcar jucătorilor nu le aduce beneficii deoarece peste 90% dintre aceștia își vor pierde banii. Sălile de jocuri de noroc profită de pe urma amăgirii oamenilor. (…) Domnul secretar și doamna primar ne-au spus că 50% din sălile actuale se vor închide. Nu se vor închide, ci se vor muta! Pe alte artere ale orașului nostru. Ele nu vor dispărea. Vor fi aceleași la număr, dar concentrate pe alte artere. Vă reamintesc un lucru foarte important. Jocurile de noroc sunt reglementate prin lege. Accesul minorilor e interzis și totuși sunt foarte mulți tineri, minori, care deprind această dependență încă de pe băncile școlii. Vă întreb, ce rost are încă o reglementare când cea mai simplă regulă, care privește vârsta, este frecvent încălcată? În opinia mea, singura măsură sănătoasă, care să combată răspândirea sălilor, este interzicerea jocurilor de noroc, prin propunerea doamnei Mureșan”.
Operator în industria jocurilor de noroc: „Nu poți autoriza loteria, iar sălile de jocuri, nu”
Sala a fost ocupată, în mare parte, de angajați și operatori ai sălilor de jocuri de noroc, care și-au argumentat, pe rând, pozițiile. Aceștia au arătat că se opun în mod categoric interzicerii păcănelelor motivând că în acest mod se vor pierde cel puțin 1.000 de locuri de muncă.
Un organizator de jocuri de noroc a arătat că este de acord cu reglementarea activității, dar într-o manieră bine stabilită, astfel încât aceasta să nu dispară din oraș. De altfel, el a arătat că nu pot fi făcute discriminări între două activități asemănătoare, motivând că nu pot fi permise în oraș agențiile de loto, iar sălile de jocuri de noroc să fie interzise.
„Categoric noi suntem pentru reglementare pentru faptul că altfel se va duce în piața neagră activitatea, în mediul online. Aș vrea să subliniez faptul că textul de lege instituie o interpretare binară și dă posiblitatea autorităților locale să autorizeze sau să nu autorizeze. Să autorizezi doar loteria ar contraveni voinței legiuitorului, nu poți face o discriminare între activități. Reglementarea este binevenită și de o manieră cât mai bine stabilită, deoarece fenomenul nu poate să dispară. Activitatea nu poate dispărea. Raportat la proiectul privind reglementarea (…) noi considerăm că activitatea poate fi reglementată unitar, să existe reguli despre cum se instituie reclama, ce dimensiuni să aibă. (…) Fiind un agent economic, să se cunoască că acolo există o activitatea. Limita de 100 metri (n.red.: față de școli) nu este una foarte bine fundamentată pentru că orice elev, student, în drum spre casă poate trece pe lângă o sală de jocuri. Putem înțelege să nu fie într-un perimetru, dar considerăm că distanța de 50 metri este suficientă. (…) Trebuie stabilită o perioadă de tranziție. Aceste modificări pot fi aduse oricum prin HCL, nu acum suntem în punctul culminant. Putem lua gradual și vedem ce impact au asupra societății. Cu privire la studii, suntem empatici, înțelegem, dar dacă există un interes așa de mare, vă pot spune că la nivel ONJN există un fond de 40 milioane euro pentru joc responsabil. Nu cred că s-au creat centre pentru adicțiile acestor persoane. Suntem îngrijorați de fenomen, dar trebuie să fim și pragmatici. Nu putem elimina această activitate. Ea va exista cu sau fără voia noastră”, a precizat George Bășea, reprezentant Las Vegas.
Mihai Mândreci, un alt reprezentant al unui operator de jocuri de noroc prezent în Sibiu, a menționat că banii industriei din care face parte nu sunt „murdari”, motiv pentru care nu vede de ce trebuie să fie interzise sălile. „Banii murdari sunt din evaziune și infracțiuni. Banii noștri sunt monitorizați de instituțiile statului. Plătim sute de milioane de euro avans pe licențe, taxe de viciu, autorizații de exploatare. Avem în Sibiu 1.000 de angajați plus alții din serviciile conexe. La nivelul Sibiului, conform ONJN, în urma controalele efectuate cu Poliția Română, nu există nicio măsură sau sancțiune luate în ultimul an de zile împotriva organizatorilor pentru minori sau persoane autoexcluse”.
Reprezentant Baum: „Vor apărea locații la negru. Putem face acțiuni cu psihologi în școli”
Puncte de vedere au venit și din partea marilor operatori de jocuri de noroc. Gabriela Manu, asociată la firma Baum din Dumbrăveni, a arătat că „dacă se vor închide sălile, vor apărea alte locații la negru, în beciuri și în garaje”.
„Acolo se pierde controlul de tot. Acolo nu mai există cărți de identitate controlate. Nu cred că ne dorim asta. Nu mai vorbesc de migrarea în online, cu atât mai mult în online-ul ilegal. Acolo se poate face cont și cu buletinul lui bunicul. Ce vedem pe străzi și reclamele de pe străzi ne deranjează pe toți. Aveți reprezentanți în Parlament. Inițiați proiecte legislative pentru interzicerea reclamelor, pentru scoaterea lor de la TV. (…) Cu interzicerea picăm în alt domeniu unde se pierde controlul. S-a vorbit despre accesibilitatea și expunerea vizuală. Al treilea proiect definește exact treaba asta. Nu vor mai fi fațade, nu vor mai fi lumini, doar un mesaj cu accesul minorilor interzis și înăutru cu pericolul dependenței de jocuri de noroc”, a spus Manu.
Ea a mai precizat că în toate locațiile unde se desfășoară jocuri de noroc regulile sunt respectate, iar minorilor nu le este permis accesul. Amenzile, pentru nerespectarea regulilor, sunt mari, iar operatorii ar risca să își piardă licențele. „Eu zic că s-a redus deja foarte mult din expunerea vizuală. Eu nu cunosc ca, în ultimii ani în Sibiu, să fi întâmplat să intre vreun minor într-o sală de jocuri. Trebuie cerute date de la poliție, de la oficiul de jocuri, dar eu n-am auzit. Noi dacă lăsăm un minor în sală, plătim între 20.000 și 40.000 și pericolul retragerii licenței. Eu nu cred că un operator își riscă licența pentru un minor”, a adăugat aceasta.
Gabriela Manu a venit și cu o propunere adresată consilierilor locali: să fie implementate porți de acces în toate sălile pentru un control mai bun al persoanelor care intră în locații. „Am propus niște porți de acces automate cu identificare facială. E ca la aeroport. Scanăm buletinul cu o mână și ne uităm într-un ecran. Aparatul respectiv compară informația din buletin cu poza pe care o vede pe ecran. Poate verifica dacă acea persoană e minoră sau nu, poate să verifice în baza de date a autoexclușilor. Porțile ar fi de bun augur. Cât despre autoexcludere, există lege, ea există și funcționează. Persoanele autoexcluse nu au voie să intre în locațiile de joc. Ele sunt verificate după CNP. Pentru nerespectarea acesteia, noi riscăm 100.000 lei amendă și retragerea licenței. Pentru noi nu este o glumă. Am mai propus interzicerea consumului de alcool în săli”.
Reprezentantul Baum a menționat că sălile de jocuri de noroc nu fac profit mare și a arătat ce taxe trebuie să plătească operatorii. „La începutul anului 2025, au fost autorizate 84.000 de slot machines în România, în 2026, 41.500, deci sub jumătate, din cauza taxări foarte mare. Multe firme au închis locațiile și s-au restrâns. O sală de jocuri face profit, de exemplu, o sală cu 12 aparate și toate cheltuielile și taxele, plus salarii, profitul este de la 11.000 euro până la 37.000 euro pe an. Poate fi o afacere micuță. Pe partea de Joc Responsabil, noi plătim 1.000 euro pentru fiecare aparat operat, pentru protecție socială și proiecte, conform cerințelor existente. Mai plătim 500 euro, contribuție, care se duce la stat, cu care statul nu face demult nimic”.
O ultimă propunere inițiată de Manu a fost aceea de a colabora cu specialiști în domeniul sănătății pentru a-i informa pe elevi despre cum funcționează păcănelele. „Am putea merge împreună cu psihologi să facem acțiuni în licee pentru prevenție. Noi am putea veni cu expertiza unui producător de slot-machines și unui producător de softuri. Putem să le explicăm calcule de probabilitate, de ce jocul nu trebuie accesat pentru a ne îmbogăți”, a adăugat aceasta.
Angajații din industrie se tem că rămân fără job-uri
Pe de altă parte, angajații industriei jocurilor de noroc se tem că își vor pierde locurile de muncă. Ei au venit în număr mare la dezbatere pentru a cere municipalității să ia în seamă și opiniile lor. Georgiana, de exemplu, lucrează de 11 ani într-o sală de păcănele și spune că nu a întâlnit niciodată persoane „decăzute psihic”, așa cum au prezentat psihologii anterior menționați, ci doar oameni care joacă la mașinuțe pentru a se relaxa. „Nu am prea întâlnit persoane de genul, decăzute psihic, distruse sau mai știu cum. Am întâlnit persoane care vin să se relaxeze. Oamenii sunt distruși psihic din alte motive, poate înșelați, dar nu din jocurile de noroc. Cunosc destul de mulți oameni care joacă, dar nu atât de distruși. Cunosc oameni destul de mari”, a spus aceasta.
O persoană angajată de peste 20 de ani în industria jocurilor de noroc a menționat că, după toată experiența acumulată în acest domeniu, nu își dorește să își piardă locul de muncă. „După liceu am intrat în acest business, în obținerea autorizațiilor de funcționare. În anii 2000, pentru obținerea unei licențe, un organizator de jocuri putea obține licența doar prin verificarea fizică a amplasării spațiilor. Un reprezentant al poliției și al ANAF veneau fizic și verificau amplasarea, unde era și la ce distanță de școli. Acest lucru funcționa foarte bine atunci. Mă bucur că și acum se reglementează la fel. Acum 15-20 de ani nu erau atâtea locații și funcționa mai bine. Susțin păstrarea locațiilor și reglementarea acestora. Dacă interzicem, se mută totul online. (…) După 20 de ani, doar asta am lucrat, asta știu să fac. Suntem mulți oameni care ne pierdem locul de muncă”, a argumentat aceasta.
„Toți avem familii, copii, rate, părinți în întreținere. Din salarii ne achităm datoriile și tot ce ține de viața de zi cu zi. Toată lumea a vorbit aici de tragedii, dar nimeni nu s-a gândit la cei care și-ar putea pierde locurile de muncă. Nu susțin interzicerea deoarece într-o societate democratică reglementarea e soluția de bază. Suntem de acord cu reglementarea mai fermă, cu distanța față de școli. Se vorbește de reconversie profesională, dar asta necesită timp și ajutor din partea autorităților. Pentru fiecare angajat din acest domeniu care ar rămâne fără loc de muncă, nimeni nu i-a întrebat ce ne oferiți mâine când primim notificarea de preaviz. Ce se întâmplă cu acești oameni?”, a spus Simona Pantea, care lucrează de 15 ani la o companie de jocuri de noroc în departamentul de salarizare.
Un alt angajat a transmis că nu dorește să fie nevoit să își caute un alt loc de muncă. „Lucrez de 10 ani în domeniu. Vrem să ne lăsați locurile de muncă, nu să ne dați altele. Venim în ținută curată, nu stăm în frig, avem tot ce ne trebuie. Nu vreau să lucrez în construcții. Salariile nu sunt mari, nu se fac așa mulți bani cum zic unii”.
O angajată a Loteriei Române s-a prezentat la dezbatere, întrucât proiectul inițiat de consilierul Constantin Dincă prevede inclusiv închiderea acestor agenții. „Loteria Română are o tradiție de 120 de ani, avem certificat european de joc responsabil. Dorim reglementarea jocurilor și o analiză a cuantumului ridicat al taxelor propuse. Altfel, agențiile se vor închide”, a spus aceasta.
Coordonatorul Joc Responsabil: „Majoritatea jucătorilor nu sunt dependenți”
Deși nu a fost prezentă în sală, psihologul clinician Leliana Pârvulescu, coordonatorul programului Joc Responsabil, a transmis un mesaj publicului aflat la întâlnire. Ea a precizat că majoritatea celor care joacă la păcănele nu sunt dependenți.
„Doar aproximativ 1-2% din populația adultă suferă de tulburări de jocuri de noroc. Marea majoritate a jucătorilor nu sunt dependenți. (…) Dependența nu dispare cu eliminarea unei activități. Ea se poate transforma și pot crește alte adicții, consum de droguri sau alcool. O interdicție neînsoțită de tratament accesibil, educație și control în mediul online (…) poate agrava problema. O politică publică eficiență trebuie să pornească de la adevăruri esențiale, că nu toți jucătorii sunt dependenți”, a punctat aceasta în mesajul transmis.
Bulevardul din Sibiu cu 7 săli de păcănele: „Este un potențial cârlig”
Realitatea Sibiului este aceea că, pe bulevardul Mihai Viteazul, de pildă, există în prezent 7 săli de jocuri de noroc. Despre acest aspect a vorbit arhitectul Alexandru Găvozdea, arătând că, în oraș, corelat cu datele OMS, ar putea fi 2.350 de persoane dependente. El a cerut consilierilor locali ca, indiferent de ce decizie vor lua, să ia în calcul finanțarea unor soluții pentru ajutarea persoanelor care se luptă cu dependența.
„S-a vorbit de acel procent de 1,5%, numărul de persoane dependente la nivel mondial (…) măsurat de OMS. La populația Sibiului asta înseamnă 2.350 de persoane. De 15,5 ori mai mulți decât suntem în sală. (…) Mă bucur că avem experți care au deschis discuția, toți suntem mai informați acum și putem exprima mai mult decât păreri personale. Pentru persoanele care nu sunt jucători, departe de dependență, prezența în spațiul public, permanent la fiecare drum spre magazin, școală și așa mai departe, este un potențial cârlig, din care încet, încet crește populația de jucători. Pentru jucători, accesul este foarte facil acum, este peste tot. Pe Mihai Viteazul, sunt nu mai puțin de 7 săli de jocuri de noroc și de pariuri sportive. În 750 de metri. Din păcate, în aceia 750 metri, sunt nu mai puțin de 15 locuri din care poți scoate bani cash pe care să îi spargi la păcănele. (…) E evident că prezența acestora în proximitatea funcționării noastre zilnice, crește atractivitatea de a încerca. Domnul consilier Dincă a punctat foarte bine. Tinerii au acces la o sumă limitată de bani, iar mirajul multiplicări acelor bani este un pericol extrem de mare. Odată intrați în acest malaxor, (…) o adicție pornită în adolescență și în tinerețe, când privești spre viață cu curaj, este extrem de greu de depășit ulterior. Diferența majoră între adicții de substanțe și adicțiile nebazate pe substanțe, este că la substanțe poți să intervii și cu forța. La celelalte adicții, nu există decât voința proprie. Dacă vorbim de 2.350 de sibieni, eu cred că trebuie să ne gândim bine la asta. Indiferent care va fi decizia finală a Consiliului Local, de a elimina sau reglementa această prezență a sălilor, ce e fundamental necesar este să avem programe și politici publice locale care să compenseze nevoile acestor oameni. Momentan avem doar centrul gestionat de Crucea Albastră, lângă Sibiu, cu o capacitate redusă. Pe această cale, solicit, pentru că Sibiul își permite, soluții de ajutare a celor aflați în declin și dependență. Sibiul nu își permite să piardă niciun cetățean, sper să găsim soluții să finanțăm aceste lucruri fără să folosim banii pe care acești oameni îi pierd, așa cum este propus în proiect”, a spus Alexandru Găvozdea.
Cât valorează viața unui om: „Un prieten s-a spânzurat”
Deși acest subiect le viza, în mod direct, pe acele persoane dependente de jocurile de noroc, niciuna nu a participat la dezbatere. În schimb, au fost oferite exemple de situații în care mai mulți sibieni și-au pierdut banii, și-au distrus relațiile și chiar au ajuns să se sinucidă din cauza păcănelelor.
„Cât valorează viața unui om? Vă spun un exemplu pe care l-am trăit cu un prieten. El a primit niște bani de la mama lui să schimbe termopanele la casă. A plecat în oraș spre magazin, iar lângă era o sală de jocuri, a intrat, a pierdut toți banii, s-a întors acasă, s-a urcat în pom și s-a spânzurat. Cât valorează viața unui om? Cât valorează sănătate tinerilor, familiilor? Câte persoane se confruntă din anturajul dumneavoastră cu această dependență? Eu provin dintr-un mediu sportiv. Am cunoscut foarte mulți jucători care puteau fi foarte mari, dar îi găsești la păcănele și la pariuri sportive. Cel mai important este să ne gândim dacă merită să continuăm pe acest drum al permisivității sau să interzicem total pentru sănătatea copiiilor, familiilor și prietenilor noștri care trec prin asta. Sunt familii distruse din această cauză”, a spus Andrei Bițu, fost vicepreședinte al Asociației Județene de Fotbal Sibiu.
Directorul DSP Sibiu: „Nu ne dorim banii dependenților”
Horațiu Cojocaru, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu a fost prezent la dezbateri și a transmis un mesaj dur: „Nu ne dorim banii dependenților în sistemul de sănătate ca să tratăm 1% din ei. Am vrea să nu îi avem și să ne lipsim și de banii lor”.
El a adăugat că își dorește să fie interzise sălile de jocuri în oraș. „Constat că este o dezbatere dezechilibrată. Nu mă așteptam ca sală să fie ocupată de reprezentanții industriei în proporție de 80%. Eram curios să aud vocea comunității, nu a industriei. Și noi suntem parte a industriei pentru că suntem cei care tratăm consecințele. Doamna doctor de la Spitalul de Psihiatrie e cea mai în măsură. Au fost întrebări de tipul cât valorează o viață. E complicat. Ni se spune că argumentul industriei este că nu așa se va rezolva problema. Eu cred că mare parte din categoriile vulnerabile se descurcă mai greu cu tehnologia. (…) Cred că este un motiv în plus să cerem colegilor din Parlament să reglementeze online-ul mai bine. Scopul întâlnirii e industria fizică, asta avem la parterul locuințelor, blocurilor”, a mai spus acesta.
În sală s-a aflat și mulți părinți care au luat cuvântul. Mulți au cerut ca, în cazul în care nu vor fi interzise păcănelele, distanța sălilor față de școli să fie mai mare de 100 de metri. Alt părinte, care este și educator la o grădiniță din oraș, a precizat că autoritățile locale trebuie să privească dincolo de profit și să ia decizii corecte pentru toți cetățenii orașului.
Dezbaterea a început la ora 18:00 și s-a încheiat după 3 ore de discuții intense. În sală au fost prezenți 130 de oameni: cetățeni ai Sibiului, angajați și operatori economici din industria jocurilor de noroc, medici, psihologi și politicieni locali. În fața stadionului s-au mai aflat alte zeci de persoane care nu au putut participa la dezbatere din cauza capacității sălii. Nicio persoană dependentă de jocuri de noroc nu a participat la dezbatere pentru a-și spune punctul de vedere.
Anunțuri gratuite din Maramures