Sălajul se afla la intersecția dintre digitalizare și riscul deșertificării culturale în mediul rural, în condițiile în care aproape o treime din bibliotecile publice din județ sunt în prezent nefuncționale, nu neapărat din cauza lipsei cărților, ci a personalului care trebuie să dea suflet acestor instituții culturale, posturile de bibliotecar dispărând treptat din organigramele unor primării comunale.
În timp ce în comunități precum Mirșid sau Surduc bibliotecarii transformă instituțiile în hub-uri moderne, unde bunicile transmit tradițiile mai departe și copiii accesează cursuri IT, în alte 18 localități rafturile cu cărți rămân încuiate, posturile fiind ‘sacrificate’ de primării sub pretextul lipsei de interes pentru lectură sau al restructurărilor administrative, în ciuda faptului că legea interzice desființarea acestora.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Biblioteca Județeană ‘I.S. Bădescu’ Sălaj, în acest moment sunt funcționale 43 de biblioteci publice din totalul de 61 – o bibliotecă județeană, trei orășenești și 39 comunale. Alte 18 unități au postul de bibliotecar vacant, iar bibliotecile din Almașu, Creaca, Cristolț, Cuzăplac, Dragu, Gârbou, Halmășd, Horoatu Crasnei, Ileanda, Letca, Lozna, Măeriște, Pericei, Românași, Rus, Sâg, Sânmihaiu Almașului și Zalha nu sunt funcționale în acest moment.
‘Noi facem periodic adrese către primăriile de comună în care le reamintim că postul de bibliotecar este, conform Legii Bibliotecilor, post unic și nu poate fi desființat. Din discuțiile avute pe teren, motivația autorităților locale pentru neocuparea posturilor a fost lipsa interesului pentru lectură și activități culturale’, afirmă Mariana Marian, managerul Bibliotecii Județene.
La Almașu, de exemplu, cărțile există – frumos aranjate pe rafturi, într-o încăpere din Căminul Cultural – dar biblioteca ‘lipsește cu desăvârșire’, cum ar spune Caragiale.
‘Din păcate, în aceste vremuri cultura este cea sacrificată. Nu mai avem postul de bibliotecar în organigramă, dar dacă cineva vrea să împrumute cărți, avem o persoană care se ocupă și de Căminul Cultural și poate să facă acest lucru. Însă nu au fost solicitări’, spune, fără ocolișuri, secretarul comunei, Claudiu Bălan.
La Ileanda, cărțile sunt puse la adăpost până la reabilitarea Căminului Cultural, printr-un proiect CNI a cărui licitație s-a finalizat în 2023, dar al cărui contract nu a mai fost semnat din lipsă de fonduri guvernamentale, primarul Dănuț Pop fiind sceptic cu privire la viitor.
‘Bibliotecar nu mai avem de câțiva ani, de când s-a pensionat fostul bibliotecar, și în viitorul apropiat nu cred că vom avea șansa de a mai angaja pe cineva’, afirmă primarul.
La Sâg, o bibliotecă școlară din campusul școlar al comunei acoperă, parțial și neoficial, golul lăsat de biblioteca publică fără titular.
În contrast cu localitățile abandonate, județul beneficiază de unul dintre cele mai ample proiecte de modernizare a bibliotecilor publice din ultimii ani.
Proiectul ‘HUB – Habitate Utile în Bibliotecile din județul Sălaj’, finanțat prin PNRR, derulat în parteneriat cu Consiliul Județean Sălaj și 32 de primării, are o valoare totală de aproximativ 3,5 milioane de lei.
Proiectul prevede renovarea și modernizarea completă a bibliotecilor din Gâlgău, Șamșud și Dobrin, dotarea cu echipamente IT a altor 30 de unități – inclusiv Biblioteca Județeană, cele trei biblioteci orășenești (Șimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei) și 26 de biblioteci rurale – și instruirea digitală a 2.520 de persoane din categorii vulnerabile: persoane expuse riscului de sărăcie, din comunități izolate, cu dizabilități, vârstnici, romi sau alte minorități.
Mezei Malica este bibliotecară la Mirșid din 1991. Trei decenii și jumătate în același post, prin ierni fără căldură, prin vremuri fără calculatoare și prin toate reformele care au redefinit ce înseamnă o bibliotecă publică rurală.
‘Am lucrat și în primărie mult, dar niciodată n-am închis biblioteca. Chiar dacă eram acolo, veneam, dădeam cărți. Au fost vremuri și vremuri. Grele și foarte grele. Acum e bine și cald’, povestește ea.
Biblioteca din Mirșid a devenit un hub comunitar real, înainte ca termenul să fi intrat în limbajul proiectelor europene, iar creativitatea nu are limite: există o ‘Bibliotecă de semințe’ unde localnicii fac schimb de soiuri de legume, iar de Crăciun, bunicile au realizat un ‘Măzărar’ – un pom împodobit cu boabe de fasole.
‘Bunicuțele vin cu mare drag la atelierele de cusut, unde îi învață și pe copii tradițiile’, adaugă Malica.
Malica organizează ateliere în care bunicile și copiii învață să coasă împreună, activități cu plante medicinale uscate chiar în spațiul bibliotecii, ori mărțișoare plantabile dăruite, de 1 martie, din poartă în poartă.
‘Copiii vin zilnic la bibliotecă. Pentru că nu au altă alternativă. Și eu mă bucur că bibliotecile mai funcționează. În momentul în care se închid, nu știu ce o să se întâmple cu ei’, spune bibliotecara.
Participă acum și la proiectul HUB, unde trebuie să instruiască 50 de persoane în utilizarea calculatorului până în iunie.
‘Am vrut să vină persoane care chiar au nevoie de cursul ăsta. Nu e o problemă, că o să reușim’, spune ea cu convingere.
La Surduc, biblioteca este un exemplu de bune practici. Găzduită într-un Cămin Cultural complet reabilitat, instituția este condusă de Arva Paula Andreea, care, de doi ani, a reușit să creeze o punte între generații.
‘Primim din partea primăriei 1.500 de lei anual pentru cărți noi. Avem 6.800 de volume, dar activitatea merge dincolo de împrumut. Colaborăm cu cadrele didactice de la Liceul Tehnologic local și merg personal la grădinițele din Surduc și Tihău pentru că celor mici le e mai greu să se deplaseze. În vacanțe, copiii vin pentru calculatoare, pentru teme sau pur și simplu să citim povești și să facem activități practice’, explică bibliotecara.
Biblioteca Județeană susține rețeaua rurală și prin proiecte proprii. În parteneriat cu organizația Ovidiu.ro, proiectul ‘Punguța cu două cărți’ aduce carte nouă în comunitățile defavorizate, vizând copiii de la grădiniță, clasa pregătitoare și clasa I. ‘Cartea pe ulița’ și alte inițiative completează tabloul sprijinului acordat bibliotecilor din mediul rural.
În 2025, opt biblioteci din județ au primit finanțare publică pentru achiziția de carte. Totodată, în cursul anului au avut loc patru pensionări, două concursuri pentru posturi vacante, o promovare și un transfer – semn că mișcarea de personal în sistem continuă, chiar dacă lent.
Situația bibliotecilor comunale din Sălaj reflectă o tensiune mai largă, națională: între litera legii, care interzice desființarea postului de bibliotecar, și realitatea bugetară a comunelor mici, unde cultura rămâne prima sacrificată.
În contextul temerilor primarilor privind limitarea numărului de angajați, prefectul județului Sălaj, Claudiu Bîrsan, aduce, pentru AGERPRES, o clarificare legislativă crucială.
‘Administrațiile locale trebuie să țină cont de faptul că posturile de bibliotecar sunt încadrate la capitolul bugetar ‘Cultură’, nu la ‘Administrație’. Prin urmare, ele nu sunt luate în calcul atunci când se stabilește numărul maxim de angajați din primărie în funcție de populație’, subliniază acesta.
Astfel, deblocarea acestor posturi depinde exclusiv de voința politică locală și de înțelegerea faptului că o comunitate fără acces la informație și cultură riscă izolarea totală. Aceasta pentru că proiectele europene pot moderniza spații și conecta oameni la tehnologie, dar nu pot înlocui omul care deschide ușa în fiecare dimineață și știe pe fiecare cititor pe nume. AGERPRES/(A – redactor: Sebastian Olaru, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Anunțuri gratuite din Maramures