Începute în anii 2000, investițiile în infrastructura rutieră au accelerat dezvoltarea economică a Sibiului. În anii următori, noile autostrăzi spre Brașov și București sunt așteptate să îi consolideze rolul în transport, industrie și economie.
Orașul Sibiu. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Povestea orașului Sibiu a început în urmă cu opt secole, când așezarea din apropierea Văii Oltului a fost atestată ca primul scaun săsesc, sub numele de Siebenbürgen, apoi Hermannstadt. În secolele următoare, Sibiul a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane ale Transilvaniei medievale.
Orașul medieval, tot mai important pentru România
În secolul al XVIII-lea, a fost capitala Transilvaniei, iar în secolul al XIX-lea și-a consolidat rolul administrativ și comercial, odată cu modernizarea drumului de pe Valea Oltului, care îl lega de Muntenia.
Sibiul se află la circa 20 de kilometri de intrarea în Defileul Oltului, trecătoarea dintre cele două regiuni istorice ale României, iar drumurile l-au legat din cele mai vechi timpuri de Brașov, Alba Iulia și alte orașe importante ale Transilvaniei. În jurul Sibiului s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, alte așezări săsești, cu o economie bazată pe meșteșuguri, comerț și agricultură, dar și numeroase sate românești din apropierea munților, unde păstoritul și creșterea animalelor au fost ocupații tradiționale care au susținut economia regiunii.
În secolul al XX-lea, comunitatea săsească a Sibiului s-a redus treptat, dar orașul a continuat să se dezvolte și să se extindă, ajungând în anii ’90 la o populație de peste 170.000 de locuitori. În a doua parte a secolului al XX-lea, economia Sibiului se baza pe mari întreprinderi din construcția de mașini și utilaje, pe uzine de piese auto și aparatură, precum și pe fabrici din industria textilă.
După 1990, industria Sibiului a trecut prin restructurări, iar fostele întreprinderi de stat au dispărut sau s-au reorganizat. Locul lor a fost luat treptat de investiții private și străine, cele mai importante în industria componentelor auto și în producție.
Imaginea 1/17:
Sibiu Foto Daniel Guță ADEVARUL jpg
Sibiul a devenit tot mai apreciat ca destinație turistică, locul cel mai căutat fiind centrul său istoric, dominat de Turnul Sfatului și de piețele vechi, cu biserici și catedrale istorice, case vechi cu specific săsesc, turnuri de apărare, pasaje și fortificații care păstrează atmosfera vechii cetăți transilvănene. În 2007, orașul a devenit Capitală Culturală Europeană, titlu care i-a sporit atractivitatea în afara țării. În jurul lui, noile parcuri industriale și de afaceri, precum și cartierele de blocuri noi, au luat locul fostelor platforme industriale, pășunilor și terenurilor virane.
Centura care a scos traficul greu din Sibiu
Un rol important în dezvoltarea accelerată a Sibiului l-au avut investițiile ample în modernizarea infrastructurii rutiere, începute în anii 2000. Proiectată la începutul anilor 2000 și construită ca segment al Autostrăzii A1, centura ocolitoare a Sibiului, între Șelimbăr și Șura Mică, s-a dovedit esențială pentru a rezolva problemele de trafic în orașul tranzitat zilnic de peste 20.000 de mașini.
„Începând de astăzi, Sibiul scapă de coșmarul traficului greu. Centurile ocolitoare aduc dezvoltare peste tot”, informa, la 1 decembrie 2010, fostul premier Emil Boc, la inaugurarea „mini-autostrăzii” Sibiului.
În România, construcția primelor centuri ocolitoare ale orașelor mari a început în anii 2000, iar, alături de Pitești, Constanța, Craiova și Cluj-Napoca, orașul Sibiu a fost printre primele localități mari cu centuri de autostradă sau drumuri expres.
Autostrăzile leagă Sibiul de restul regiunii transilvane
Investițiile în infrastructură au continuat în Sibiu. Până în 2016, au fost finalizate lucrările la Autostrada A1 între Sibiu și Deva, completată în 2019 de segmentele spre Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac. Tot în 2022, autostrada Sibiului a fost completată cu tronsonul Sibiu – Boița, de 13 kilometri, care continuă de la intrarea în Defileul Oltului, în legătură cu DN7.
Orașul revitalizat de construcția autostrăzilor. Investiții de sute de milioane de euro au ajuns în Sebeș
Până la finalul anului 2026, data estimată a finalizării secțiunii Margina – Holdea, din A1, Sibiul ar putea fi conectat complet pe autostradă de frontiera de vest a României, pe o distanță de aproximativ 350 de kilometri, care ar putea fi parcursă în circa trei ore numai pe autostradă.
În 2021, odată cu finalizarea Autostrăzii Sebeș – Turda, orașul Sibiu a fost legat pe autostradă de Alba Iulia, aflată la 80 de kilometri, drumul dintre ele fiind scurtat la mai puțin de o oră, dar și de Cluj-Napoca, aflat la 180 de kilometri, traseul putând fi parcurs în circa două ore.
În 2023, Sibiul a fost legat pe autostradă de orașul Târgu Mureș, aflat la circa 200 de kilometri, distanța dintre cele două putând fi parcursă în aproximativ două ore pe autostradă.
Autostrăzile viitorului pentru Sibiu
Intrate în șantier în 2025, tronsoanele montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1) și Autostrăzii Sibiu – Făgăraș (A13) transformă Sibiul într-unul dintre marile noduri de comunicații ale României. În ultimii ani, orașul din centrul României s-a dezvoltat accelerat odată cu investițiile în infrastructură din jurul său.
Autostrăzile Sibiu – Făgăraș și Sibiu – Pitești au în prezent, ca punct de reper, localitatea Boița din vecinătatea Sibiului, locul unde un nod de autostradă va asigura interconectarea la viteze mari dintre autostrăzile A1 și A13 și Drumul Național 7.
Nodul de autostradă Boița este construit pe tronsonul de 14 kilometri dintre localitățile sibiene Boița și Avrig, parte a Autostrăzii A13 Sibiu – Făgăraș.
De aici, autostrada, care urmează cursul superior al Oltului, pe la poalele Făgărașului, continuă pe un traseu de circa 70 de kilometri spre Făgăraș, apropiat de cel al Drumului Național 1 Sibiu – Brașov. Viitoarea autostradă va avea șase noduri rutiere, la Boița, Avrig, Arpașu, Sâmbăta, Ileni și Făgăraș, și va reduce timpul de parcurs între Brașov și Sibiu.
Autostrada Sibiu – Pitești, așteptată în 2028
O treime din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești sunt deschiși circulației, între Sibiu și Boița (14 km) și între Curtea de Argeș și Pitești (30 km). Segmentul montan, între Boița și Curtea de Argeș, rămâne cel mai dificil și are termen de finalizare în perioada 2027–2028.
Cel mai complex nod de autostradă prinde contur. „Va avea numeroase poduri, pasaje și chiar viaducte, pe trei niveluri”
Autostrada montană, care va lega regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei, se află în șantier din 2024 pe Lotul 2 Boița – Cornetu, de 31 de kilometri. Acesta traversează cea mai mare parte din Defileul Oltului, iar traseul cuprinde șapte tuneluri, un ecoduct în zona Lazaret și 48 de poduri, pasaje și viaducte.
De pe Valea Oltului, traseul Autostrăzii Sibiu – Pitești este continuat de un alt sector spectaculos, care trece pe lângă Parcul Național Cozia. Lotul 3 Cornetu – Tigveni va avea 37 de kilometri, leagă județele Vâlcea și Argeș și va cuprinde Tunelul Poiana, în lungime de 1,7 kilometri, un ecoduct pe Valea Oltului și peste 50 de poduri, pasaje și viaducte.
Imaginea 1/10:
Zona Boița, autostrăzile A1 Sibiu Pitești și A13 Sibiu Făgăraș Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Cele mai avansate lucrări de pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești sunt pe Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș, în lungime de zece kilometri, și ar putea fi inaugurate în 2026. Aceasta cuprinde Tunelul Curtea de Argeș, de 1,35 kilometri, format din două galerii unidirecționale, primul tunel rutier forat construit pe o autostradă din România.
Odată cu finalizarea autostrăzii Sibiu – Pitești, distanța de circa 300 de kilometri dintre Sibiu și Capitală se va reduce cu aproximativ 40 de kilometri și va putea fi parcursă în aproximativ trei ore.
Anunțuri gratuite din Maramures
