Alina Timofti, NNDKP Consultanţă Fiscală: În 2026 nu ne aşteptăm la noi taxe, ci la mai multe controale fiscale

♦ În zona judeţului Cluj, în ultimele trei luni din 2025, au fost emise 800 de cereri de notificare a unor controale fiscale inopinate la companii ♦ Este un trend care se observă în toate domeniile, spun consultanţii fiscali şi avocaţii, pentru că este nevoie în continuare de echilibrare a deficitului, inclusiv după toate schimbările fiscale din a doua jumătate a anului 2025.

După seria de măsuri fiscale din a doua jumătate a anului 2025, specialiştii în fiscalitate nu se mai aşteaptă la noi taxe în 2026. Totuşi, pentru că în continuare este nevoie de scăderea deficitului, accentul va cădea pe controale inopinate din ce în ce mai dese la companii, atrag atenţia reprezentanţii firmei de avocatură NNDKP.

„În 2026, din perspectiva fiscală şi financiară, estimarea mea este că nu vom avea noi creşteri de taxe aşa cum le-am văzut în a doua jumătate a lui 2025, cel puţin în 2026, chiar şi 2027. Pe de altă parte, nevoia de consoli­dare şi de echilibrare a deficitului rămâne şi este stringentă, nu poate fi ignorată. Estimarea mea este că vom vedea o intensificare semnificativă a controalelor în practică, la companii. În perioada octombrie-decembrie 2025, în zona Cluj au fost trimise

800 de cereri de notificare de con­troale fiscale inopinate, e un număr mare. Aceste controale inopinate, într-o proporţie covârşitoare, aş zice 90%, se transformă în controale de fond“, a spus Alina Timofti, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală. De altfel, NNDKP reprezintă un client într-un astfel de proces, unde miza este de aproape 500 mil. euro.

Alina Timofti a fost prezentă la conferinţa Dialoguri despre Româ­nia: evoluţii şi perspective, organizată ieri de Ziarul Financiar şi NNDKP la Cluj-Napoca. Este al doilea eveni­ment dintr-o serie de conferinţe care aduc la aceeaşi masă principalii actori din economie, oficiali de top alături de directori ai marilor companii an­treprenoriale româneşti şi multinaţio­nale pentru a vedea cum se poate readuce încrederea în economie, în business, în România. Primul eveni­ment a avut loc în februarie la Bucureşti.

Alina Timofti a mai adăugat că creşterile de taxe în lanţ din 2025 au creat o anxietate economică semnifi­ca­tivă, care s-a tradus prin scăderea con­sumului, un aspect de care se plâng ma­joritatea antreprenorilor şi mana­ge­rilor. Chiar dacă anul 2025 a fost unul record din perspectiva proiectelor de fuziuni şi achiziţii, din punctul de vedere al marilor proiecte de investiţii ale companiilor, efectul în economie al acestor salturi se va vedea în doi-trei ani. „Demonstrează o maturitate a pieţei, pe care nu o putem ignora şi o anumită sănătate a economiei în ansamblul ei“, a mai completat ea.

„Pentru anul 2026 sunt optimist, cred că va fi un an interesant, Clujul aduce circa 1 mld. euro investiţii pu­blice pe diferite lucrări de infra­struc­tură majoră. Cred că avem o per­spec­tivă foarte optimistă cu privire la dez­voltarea economică. Doar că trebuie să construim, şi nu să stingem incen­dii. A dispărut în ultima perioadă această consultare a mediului de business de către autorităţile publice. În multe conferinţe lipsesc politicie­nii“, a remarcat Ciprian Păun, partener, NNDKP Cluj-Napoca.

El a precizat că la nivelul judeţu­lui Cluj sunt activităţi diversificate, de la producţie, la real estate, IT, trading, ceea ce creează un avantaj important în momentul în care una dintre aceste industrii este mai afectată şi restul domeniilor preiau frâiele creşterii.

„O mare problemă este lipsa terenurilor pentru dezvoltarea unor investiţii greenfield, avem o migrare a investitorilor din străinătate, care ar vrea să investească în zona urbană a Clujului şi se duc la 30-40 km de Cluj, ceea ce creează o presiune pe infrastructura oraşului“, a mai spus Ciprian Păun.

Principalele riscuri pentru econo­mia româniei vin în special din zona geopolitică. Dacă la finalul lui 2025 se întrevedea o temperare a acestui risc, războiul din Iran a readus incertitu­dinea în prim-plan.

„Indicele de risc geopolitic, care măsoară tensiunea din piaţă, a ajuns la un nivel similar cu ce am avut la in­va­zia Rusiei în Ucraina. La o creştere de 10% în preţul petrolului avem o transmisie de 0,3% în inflaţie“, a explicat Matei Kubinschi, director adjunct Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR.

Totuşi, el a subliniat că, în ciuda acestor evenimente din ultimii ani, eco­nomiile globale nu şi-au oprit creş­terile.

„Premisele sunt ca şi în acest an investiţiile să fie principalul motor de creştere, în contextul restrângerii ce­rerii interne. Şi prognoza aceasta mo­derat optimistă se bazează şi pe ideea continuării absorbţiei fondurilor din PNRR“, a mai spus reprezentantul BNR. El se aşteaptă ca pachetele de redre­sare fiscală din a doua parte a anului 2025 care au mai temperat situaţia critică economică să aibă ecouri pozitive şi în 2026.

„Agenţiile de rating au privit cu ochi pozitivi şi indică spre o îmbu­nă­tăţire a sentimentului investiţional şi consideră că este important să conti­nuăm această consolidare şi după 2026. Trebuie să ne gândim că mo­mentan, pentru acest an, dacă ajun­gem undeva în jur de 6%, suntem undeva la jumătatea drumului, este mai degrabă un maraton decât un sprint această consolidare, până la 3% mai este ceva drum“, a mai spus Matei Kubinschi.

În opinia lui Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania, riscurile din prezent nu pot fi ignorate, însă România şi-a construit în ultimii ani şi câteva atuuri care o pot ajuta în momente dificile.

„În toţi aceşti ani am crescut, 2019-2021, România a avut o creştere peste media europeană, mondială, am început să atingem potenţialul nostru. Sunt şi provocări, vedem ca o provocare mare consolidarea fiscală. Avem şi nişte atuuri, investiţiile cu fonduri europene, Europa investeşte în infrastructura, în apărarea Româ­niei. Riscurile sunt, dar sunt gestiona­bile. Nu asteptăm o creştere fulmi­nan­tă, dacă va fi peste 1% va fi o poveste de succes. Faptul că nu avem o scădere bruscă aşa cum au alte pieţe emergente, cred că este un avantaj com­petitiv şi ne pune într-o poziţie mult mai bună“, a explicat Ömer Tetik.

Deşi se confruntă cu creşteri de preţuri, cu o inflaţie ridicată, cu do­bânzi mari la credite, cu limitarea creş­terilor salariale, cu scăderea pute­rii de cumpărare, cu derapaje bu­getare, România a evitat pâna acum o scădere economică înregistrând chiar în 2025 o creştere economică de peste 1%, peste prognoze.

Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

► În toţi aceşti ani am crescut, România a avut o creştere peste media europeană, mondială. Sunt şi provocări, vedem că o provocare mare este consolidarea fiscală. Avem şi nişte atuuri, investiţiile cu fonduri europene, Europa investeşte în infrastructură, în apărarea României.

► Sper să se calmeze spiritele, ne focusăm pe ţară, nu pe agendele politice. Sper că guvernul va continua consolidarea fiscală.

► Riscurile sunt, dar sunt gestionabile. Nu aşteptăm o creştere economică fulminantă, dacă va fi peste 1% va fi o poveste de succes. Faptul că nu avem o scădere bruscă aşa cum au alte pieţe emergente cred că este un avantaj competitiv şi ne pune într-o poziţie mult mai bună.

► Investiţiile în infrastructură, în producţie continuă. Creditarea în zona de companii mai mari merge înainte, ceea ce este un lucru bun. Plăţile dintre firme nu sunt întârziate.

► Suntem într-un proces de revizuire a prognozelor noastre. Vedem momentan o creştere până la 1%, dar nu vorbim despre o scădere. Nu e vorba de recesiune, poate un trimestru putem să avem o scădere, dar anul o să-l terminăm cel puţin la nivelul actual.

► Ameninţările în 2026 ţin de criză politică, schimbare de guvern şi o schimbare în direcţie de consolidare fiscală, care o să schimbe ratingul ţării. Şi asta se schimbă, percepţia pieţei, investiţii, investiţii străine sau locale, dobânzi. În plus, sunt şi riscurile externe.

► Avantajul este că UE e dispusă şi îşi doreşte finanţare, există şi putere, şi dorinţă de finanţare.

► Judeţul Cluj are producţie, domeniul HoReCa puternic. E bine să avem câteva locomotive importante, Transilvania este un ecosistem.

Matei Kubinschi, director adjunct Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR

► Riscul geopolitic nu mai este ceva nou, el face parte din evaluarea riscurilor sistemice, se menţine în continuare de actualitate. Dacă la sfârşitul anului trecut vorbeam despre o temperare a acestui risc, acum avem un nou conflict în Orientul Mijlociu, care pune presiune pe incertitudinea la nivel global.

► Dacă ne uităm la creşterea economică globală, vedem că a fost destul de rezilientă în ciuda tuturor acestor perioade de volatilitate.

► Avem o serie de pachete fiscale care au condus la o corecţie a deficitului bugetar în 2025 şi ne aşteptăm la o corecţie şi pentru 2026.

► Această corecţie fiscală are efecte şi asupra economiei, temperează cererea internă într-o perioadă în care creşterea economică a României se află la un nivel mai scăzut decât istoricul recent.

► Anul 2025 a marcat o tranziţie a modelului de creştere economică. Dacă până acum principalul motor a fost consumul, în 2025 investiţiile au luat locul consumului ca principal motor de creştere.

► Premisele sunt că şi în acest an investiţiile să fie principalul motor de creştere, în contextul restrângerii cererii interne. Şi prognoza aceasta moderat optimistă se bazează şi pe ideea continuării absorbţiei fondurilor din PNRR.

► Riscurile geopolitice sunt cele mai relevante, le identificăm de mulţi ani ca fiind principalul risc sistemic. Trebuie să nu pierdem din vedere că am trecut prin aceste evenimente cu un impuls fiscal semnificativ, corecţiile s-au suprapus peste o perioadă în care veniturile au crescut suficient de mult pe medie încât să acopere o mare parte din aceste riscuri.

Alina Timofti, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală

► Urmând trendul din afară, este un interes mărit în zona de reconversie industrială, mai ales în zona Timişoarei, fabricile de producţie automotive se uită spre reconversie pentru partea de apărare. Există cerere, discuţii, ajustări de echipamente. Este un trend deja foarte vizibil.

► În ceea ce priveşte cum arată 2026 din perspectiva investiţiilor, a fiscalităţii, eu cred că e important să privim din perspectiva schimbării modelului economic. O altă cheie ar fi că traversăm o perioadă de preaderare la OECD, care va avea un impact semnificativ. Un al treilea element ar trebui să fie inteligenţa artificială. Nu există client, jucător din economie cu care să nu avem o discuţie legată de AI.

► Anul 2025 a fost an campion din perspectiva proiectelor de fuziuni şi achiziţii, din perspectiva proiectelor mari de investiţii pe care le fac companiile mari şi cu putere financiară. Pe de altă parte, aceasta demonstrează o maturitate a pieţei, pe care nu o putem ignora şi o anumită sănătate a economiei în ansamblul ei.

► Pentru ca orice proiect de investiţii să producă un efect multiplicator în economie, are nevoie de o perioadă de 2-3 ani.

► În 2026, din perspectiva fiscală şi financiară, estimarea mea este că nu vom avea noi creşteri de taxe aşa cum le-am văzut în a doua jumătate a lui 2025, cel puţin în 2026, chiar şi 2027. Pe de altă parte, nevoia de consolidare şi de echilibrare a deficitului rămâne şi este stringentă, nu poate fi ignorată.

► Estimarea mea este că vom vedea o intensificare semnificativă a controalelor în practică, la companii.

► În perioada octombrie-decembrie 2025, în zona Cluj au fost trimise 800 de cereri de notificare de controale fiscale inopinate, e un număr mare. Aceste controale inopinate, într-o proporţie covârşitoare, aş zice 90%, se transformă în controale de fond.

Ciprian Păun, partener, NNDKP Cluj-Napoca

► Avem o problemă legată de impozitarea persoanelor fizice. Nu cred că în afară de creşterea TVA am avut măsuri revoluţionare anul trecut. Am avut o dezbatere despre filosofia taxelor şi impozitelor, care a creat o criză mentală, nu una reală economică, din punctul meu de vedere, văzând de la firul ierbii zona productivă şi economică. Este un moment de prudenţă, de reflecţie şi de aşteptare, să vedem ce se va întâmpla.

► Pentru anul 2026 sunt optimist, cred că va fi un an interesant, Clujul aduce circa 1 mld. euro investiţii publice pe diferite lucrări de infrastructură majoră.

► Cred că avem o perspectivă foarte optimistă cu privire la dezvoltarea economică. Doar că trebuie să construim, şi nu să stingem incendii.

► A dispărut în ultima perioadă această consultare a mediului de business de către autorităţile publice. În multe conferinţe lipsesc politicienii.

► Clujul are o structură a economiei foarte diversificată, avem producători de materiale de construcţie, de mobilă, avem traderi. Avantajul este că, indiferent de şocurile din domeniul economic, există alte zone care pot să preia impactul.

► O mare problemă este lipsa terenurilor pentru dezvoltarea unor investiţii greenfield, avem o migrare a investitorilor din străinătate, care ar vrea să investească în zona urbană a Clujului şi se duc la 30-40 km de Cluj, ceea ce creează o presiune pe infrastructura oraşului.

► Deşi real estate şi IT sunt cele mai vizibile domenii, ele nu depăşesc 15-17% din PIB-ul judeţului Cluj.

Daniel Hadăr, director taxe, NNDKP Consultanţă Fiscală, Cluj-Napoca

► Controlul fiscal inopinat este o formă de control care se realizează fără notificare prealabilă. Practic, noi ne trezim cu organul fiscal la uşă.

► Sunt verificate chestiuni punctuale, care sunt rezultate fie din informaţii existente la nivelul ANAF-ului referitoare la încălcarea anumitor prevederi de legislaţie fiscală, dacă, spre exemplu, au fost notificaţi de alţi contribuabili sau în situaţia în care se realizează un control încrucişat.

► Sunt situaţii în care la nivel de ramură de industrie sunt anumite situaţii fiscale specifice, unde legislaţia poate nu a fost clară şi atunci este necesară o acţiune de control, cum am avut de exemplu şi în sectorul IT, al construcţiilor, la transportatori şi multe alte domenii.

► Am observat că acest tip de control inopinat a fost utilizat la o scară foarte largă în ultima perioadă.

► Noi, contribuabilii, pe perioada controlului inopinat avem posibilitatea de a depune declaraţii rectificative. Contribuabilul poate depune declaraţia rectificativă, îşi repară singur greşeala, ceea ce înseamnă că, în mod normal, controlul inopinat se încheie fără începerea unui control de fond. Această situaţie nu se respectă în practică de fiecare dată.

► O altă problemă este delegarea aceloraşi echipe de inspecţie fiscală pentru efectuarea inspecţiilor parţiale sau de fond. Practic, am aceeaşi echipă şi la control inopinat, şi la controlul ulterior, acest lucru contravenind legislaţiei fiscale.

► Ar trebui să existe un dialog permanent între companii, inspectorii fiscali şi consultanţii fiscali, pentru că ar trebui să ştim care ne sunt drepturile şi obligaţiile în cadrul tuturor echipelor de inspecţie fiscală.

Lucian Barbu, partener, NNDKP Consultanţă Fiscală

► În activitatea noastră ne întâlnim din ce în ce mai mult cu inspecţii fiscale în care organele de control înlătură deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile sau finanţările, controale care pun accentul nu doar pe nişte reguli relativ clare despre deductibilitatea dobânzii, ci pe substanţă şi pe destinaţia împrumutului.

► Inspectorul fiscal nu mai analizează doar încadrarea nivelului de dobândă într-un interval, ci se uită la destinaţia împrumutului, de ce a fost luat, cum a fost folosit.

► Tranzacţiile de împrumut sau financiare, inclusiv cele intragrup, se analizează în primul rând din perspectiva scopului împrumutului, dacă el este folosit în scopul activităţii economice sau dacă nu cumva este de fapt un împrumut în avantajul acţionarului sau al altei firme din grup. În al doilea rând, se urmăreşte dacă generează venituri impozabile sau neimpozabile.

► Şi nu în ultimul rând, ajungem la acele reguli specifice privind deductibilitatea dobânzii.

► ANAF a luat în vizor tranzacţiile de finanţare, în special cele intragrup, în industriile de real estate, unde adesea împrumuturi vin de la firma mamă, de multe ori din afara României. Analizează substanţa, modul de utilizare a împrumutului şi de-abia ulterior ajunge la regulile specifice.

► Ceea ce întâlnim din ce în ce mai des în ultima vreme este analiza capacităţii de a se împrumuta a societăţii care a luat împrumuturi. În ultimii doi ani, în majoritatea inspecţiilor la care asistă colegii noştri se pune problema unei analize de bonitate sau de capacitate de a se împrumuta.