Subvenții de 1,3 milioane de euro pentru ferma din Cluj unde au murit peste 200 de animale. Care a fost traseul banilor europeni

Ocolul de vânătoare BT Bison din comuna clujeană Recea-Cristur a primit subvenții de la inaugurarea din 2014 și până acum, în cuantum de 1,3 milioane de euro. Banii au fost achitați prin intermediul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) pentru dezvoltarea locației, așa cum a descoperit FANATIK. În schimb, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu a acordat nicio subvenție anuală pentru culturi sau animale, așa cum reiese dintr-un răspuns obținut de FANATIK. Reamintim că la mijlocul lunii februarie, autoritățile sanitar-veterinare din Cluj au descoperit 214 de bizoni, bivoli, căprioare și cerbi morți în țarcurile domeniului, multe dintre animale erau deja sfârtecate de câteva zile de păsări.

Domeniul din Recea-Cristur, acolo unde au fost găsite cadavrele a peste 200 de bizoni și cerbi la mijlocul lunii trecute, era administrat prin mai multe companii, printre care cele mai importante erau BT Bison Ranch SRL, BT Wild Ranch și BT Farming & Agriculture SRL.

Prin firma BT Bison Ranch, proprietarii au cerut și încasat subvenții.

BT Bison Ranch SRL are ca acționari BT Farming & Agriculture SRL (99%) și compania austriacă Domaines Kilger GmbH & Co KG AA (1%), iar administrator este cetățeanul austriac Rudolf Karner, numit în funcție în 24 decembrie 2019. Domaines Kilger GmbH & Co KG deține și acțiunile la BT Farming. Firma este controlată, conform informațiilor obținute de FANATIK, de omul de afaceri Hans Kilger.

Conform platformei farmsubsidy.org, unde FANATIK a obținut acces, din 2014 și până în 2021, BT Bison Ranch din Recea-Cristur a obținut subvenții pentru dezvoltarea domeniului de 891.000 de euro.

În 2022, ferma nu a primit bani, dar BT Bison a stat mai bine în 2023 și 2024. Este vorba despre subvenții europene pentru dezvoltarea fermelor, de 189.835,49 euro, raportat în 2024, și 245.417,56 euro, raportat în 2023, așa cum reiese din datele obținute de FANATIK de la AFIR.

În schimb, APIA nu a făcut niciun fel de plată către firmele din acest grup, așa cum reiese dintr-un răspuns obținut de FANATIK.

„În urma verificării bazei de date APIA, am constatat faptul că niciuna dintre societățile comerciale menționate mai jos nu a depus cereri de plată la APIA – Centrul Județean Cluj, nefiind înregistrată în Registrul Unic al Fermierilor”, ni s-a transmis într-un răspuns semnat de Gabriela Nicoleta Andrei, director general al APIA. Prin urmare, conform răspunsurilor APIA și datelor AFIR, reiese că ferma din Recea-Cristur a primit 1,3 milioane de euro subvenții europene.

Banii au ajuns la o firmă intrată în insolvență în Austria

Inaugurată în 2014, ferma din județul Cluj ar fi necesitat investiții de 2 milioane de euro, conform datelor oferite la acel moment de proprietari. S-ar fi întins pe o suprafața de 450 de hectare și ar fi găzduit, în momentele de vârf, peste 500 de animale sălbatice, printre care bizonii erau vedetele locului.

La înființarea din 2014, BT Bison Ranch SRL avea doi asociați: BT Farming & Agriculture SRL (99% din capitalul social, 990 RON) și BT Corporate Finance AG (1%, 10 RON). Ambele erau reprezentate de Constantin Alin Jeican, iar administrator a fost numit Rudolf Karner, cu mandat nelimitat. BT Farming era deținută de BT Corporate Finance AG, unde președintele consiliului de administrație era doamna Feistel Kerstin.

Constantin Alin Jeican este fiul unuia dintre cei 46 de fondatori ai Băncii Transilvania. De aici vine și numele firmelor din jurul fermei, care toate au „BT” la început. Cu toate acestea, între grupul de firme din jurul domeniului de vânătoare și grupul bancar nu există nicio legătură, în afară de utilizarea „BT” în denumirea firmelor. Până la finalul lui 2020, Jeican nu a mai reprezentat firmele.

Însă, și atunci, și acum, domeniul din Cluj era controlat de Hans Kilger, așa cum reiese din documentele consultate de FANATIK. Omul de afaceri german a investit foarte mult și în Austria, nu doar în România. Și afacerile de acolo au intrat în colaps. Spre exemplu, investitorul bavarez Hans Kilger a fondat Domaines Kilger în 2015, cu obiectivul de a revitaliza crame și afaceri viticole din regiunea austriacă Südsteiermark.

Grupul a investit aproape 50 de milioane de euro în achiziții și relansări, mizând pe integrarea vinului cu turismul și gastronomia. Modelul, însă, puternic finanțat prin îndatorare, s-a confruntat cu dificultăți: datorii de circa 80 de milioane de euro, pierderi cumulate de 26,67 milioane în 2024 și capitaluri negative. Insolvența deschisă pune acum în discuție restructurarea sau vânzarea activelor.

Scopul fermei: animale crescute pentru vânătoare

Dacă vânătoarea animalelor sălbatice este strict reglementată pentru animalele libere, regulile nu se aplică în aceeași măsură pentru cele crescute în ferme private. Acestea pot fi vânate după decizia administratorilor fondurilor private de vânătoare.

Așa a fost situația și la Recea-Cristur. Investitorul bavarez, dintr-o zonă unde vânătoarea este o tradiție, a finanțat proiectul din România în ideea de a recupera banii din taxele pentru partidele de vânătoare organizate aici.

„Nu știu dacă s-au vânat bizoni, dar cerbi sigur, cel puțin până prin 2020–2021. Animalele erau însă crescute în captivitate, domeniul nu era foarte mare, așa că nu era vreo atracție pentru vânători să vină să tragă într-un cerb care nu se teme de oameni. La bizoni, nu știu ce să vă spun, bănuiesc că e același lucru”, ne-a declarat un fost consilier local din zonă, care a avut prieteni care au mers la vânat.

Conform datelor consultate de FANATIK de pe portalurile de vânătoare, participarea la o partidă de vânătoare pentru un cerb poate ajunge și la 10.000 de euro, însă este vorba despre taxe cerute pentru animale crescute în sălbăticie.

FANATIK a încercat să vorbească și cu un reprezentant al proprietarilor fermei, dar aceștia nu au răspuns la numerele de telefon din România, Austria și Germania și nici la mesajele trimise.

Directorul la vânatul bizonilor era un fost secretar de stat în MAI

Director al complexului de vânătoare a fost și chestorul Toma Rus. Toma Rus a fost șef al BCCO (Brigada de Combatere a Criminalității Organizate) Cluj și fost subsecretar de stat în MAI.

În privința lui Rus, Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru efectuarea cercetărilor, după ce, în februarie anul trecut, Asociația 22 Decembrie Baia Mare a sesizat, la rândul său, Agenția, cu privire la posibila nerespectare de către Toma Rus a dispozițiilor legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere din perioada 2004–2008. În final, Toma Rus a fost găsit nevinovat de toate acuzațiile care i s-au adus.

Problema veche

Despre problemele de la ferma de bizoni se știa, însă, de ceva vreme, dovadă fiind și amenzile aplicate de reprezentanții ANSVSA din teritoriu. Conducerea Direcției Sanitar-Veterinare Cluj susține că ferma a fost amendată de mai multe ori de-a lungul timpului – cel mai recent în iunie și decembrie 2025, respectiv în ianuarie 2026.  La ultimul control, de exemplu, s-au găsit șase cadavre de animale. Chiar și așa, ferma a continuat să funcționeze.