Efectul Emil Gânj: revoltă în Mureș. Amenințările polițiștilor după ce nu și-au primit toate drepturile salariale pentru căutările-maraton: „N-ar fi de mirare să avem o serie de refuzuri”

Efectele cazului Emil Gânj se dovedesc a fi unele neașteptate la luni bune după ce polițiștii au intrat în alertă, având loc mobilizări fără precedent pentru prinderea criminalului din Mureș.

Polițiștii din Mureș nu și-au primit banii pe orele suplimentare pentru căutările eșuate ale lui Emil Gânj

Vara trecută, românii urmăreau cu sufletul la gură fiecare indiciu despre locul în care s-ar putea ascunde Gânj, iar camerele de luat vederi surprindeau un tablou impresionant: elicopterele survolau pădurile, dronele zburau deasupra câmpurilor, iar polițiștii din mai multe județe erau chemați la apel, răscolind tufișurile și scotocind prin zone greu accesibile.

La luni distanță după căutările spectaculoase (fără rezultat), apar și primele probleme la IPJ Mureș și nu ne referim la eșecul prinderii lui Gânj, ci la faptul că mii de ore suplimentare de muncă nu au fost remunerate.

Este vorba despre aproximativ 3.200 de ore de muncă gratuită și o tensiune care coboară în stradă și ar putea fi consumată, în final, în sala de judecată. Cosmin Andreica, reprezentantul sindicatului Europol, dezvăluie, în exclusivitate pentru FANATIK, situația de la Mureș, una pe care o descrie „de-a dreptul ridicolă” și care riscă să producă efecte grave pe termen lung, la nivel național, nu doar la IPJ Mureș.

„Suntem într-o situație de-a dreptul ridicolă, în contextul în care în vara trecută, ca urmare a faptului că Inspectoratul General al Poliției Române a crescut așteptările foarte mult, anticipând că vor reuși să îl prindă în 24-48 de ore pe criminal, faptul că zi de zi prezentau elicoptere, drone, căutându-l prin tufe, peste tot”, povestește Andreica, pentru FANATIK.

„Poliția nu ne poate spune cât a cheltuit cu ocazia acelor căutări”

La nivel public, operațiunea arăta coordonare perfectă și eficientă, mai ales în primele zile, însă, în interior, lucrurile au stat complet diferit. „Am văzut că modalitatea în care au fost gestionate căutările a dat greș și asta este realitatea. Astăzi, Poliția nu ne poate spune cât a cheltuit cu ocazia acelor căutări și asta e foarte grav și denotă că ne putem bate joc de bugetul și resursele instituției, că nu răspunde nimeni, niciun manager”, ne relatează Andreica.

În spatele declarațiilor sindicalistului de la Europol stă o nemulțumire concretă, oamenii cerându-și astăzi, cu voce tare, drepturile salariale. „Cei care au lucrat de dimineața până seara, câte 14-16 ore sau chiar și 20 și ceva de ore, pentru că au fost și momente critice, mai ales că pe baza unor pretinse informații au apărut noi indicații despre unde s-ar ascunde. Nu au mai fost retrași colegii de pe teren sau nu au fost înlocuiți”, adaugă Andreica, pentru FANATIK.

Europol susține că polițiștii au fost trimiși pe teren cu echipamente inadecvate

Este vorba exclusiv de polițiștii pe care românii i-au văzut la televizor în săptămânile de căutări din vara lui 2025, nu și despre șefii din vârf. Conform legislației, orele suplimentare pot fi compensate fie prin plată, fie prin zile libere, în următoarele 90 de zile. În cazul celor de la IPJ Mureș, potrivit Europol, niciun polițist nu a primit măcar timp liber pentru munca depusă în plus.

„Colegii de la IPJ Mureș n-au mai fost plătiți pentru orele suplimentare efectuate și n-au putut fi compensate nici cu timp liber, pentru că noi avem niște prevederi care spun că în termen de 90 de zile angajatorul are posibilitatea să compenseze cu timp liber”, a completat Andreica.

Dincolo de bani, Andreica vorbește și de condițiile în care au lucrat colegii săi polițiști: „Sunt mulți care au mers să caute fără echipamente de protecție, au fost nenumărate situații dificile din cauza echipamentelor inadecvate, mulți au stat câte 14 ore cu încălțămintea umedă și au avut nevoie ulterior de îngrijiri medicale. Despre acești colegi vorbim”.

3.200 de ore neplătite

În unele cazuri, susține Andreica, mulți din polițiști au dormit pe coclauri, pe unde i-a găsit seara și asta deoarece nimeni nu a mers după ei să îi ducă acasă: „Doar în cazul IPJ Mureș cumva a fost o atitudine de vină colectivă pentru ceea ce se întâmpla și atunci aici au apărut excesele, să spun așa, cu colegi care au fost nevoiți să doarmă în teren pentru că nu a mai venit nimeni după ei”.

În paralel, liderul de sindicat ne precizează că plățile au fost făcute la timp în cazul superiorilor din Poliție: „Au rămas aproximativ 3.200 de ore neplătite, în timp ce șefii de la București au fost plătiți de îndată, de la o lună la alta. Culmea e că problema asta nu a existat când a fost vorba de drepturile șefilor”.

Dincolo de problema financiară

Reprezentantul Europol crede că problema va fi rezolvată în cele din urmă, însă asta nu ajută la recâștigarea încrederii în instituția poliției: „La acest moment nu se pune problema că nu vor primi banii, căci e un drept prevăzut de lege, ci se pune problema de cât vor mai continua astfel de situații. Sunt colegi care se simt în situații stânjenitoare căci ajung să își ceară niște drepturi salariale. Din punctul meu de vedere, problema se va rezolva, dar prejudiciul s-a produs deja la nivel instituțional. Încrederea a fost viciată”.

Nemulțumirea nu mai e ținută sub preș, așa că pe 5 martie va avea loc un protest în fața IPJ Mureș în care se va spune cu voce tare că drepturile salariale nu au fost achitate în integralitate, existând restanțe de luni bune. Polițiștii ar putea ajunge până la instanță dacă lucrurile vor rămâne ca și până acum.

„N-ar fi de mirare să avem o serie de refuzuri, așa că poate fi afectată capacitatea operațională”

Întrebat dacă au primit explicații cu privire la întârzierile de plată, Andreica ne-a spus în felul următor: „Nu există un motiv obiectiv, doar au menționat că sunt în curs de documentare a problemei. Pe data de 5 martie avem protest în fața IPJ Mureș. Am trimis deja o adresă la MAI cu privire la orele de protest.

Nu în ultimul rând, putem ajunge și în instanță. E deosebit de periculos ce se întâmplă. În următoarea situație în care va fi nevoie de colegi, și nu mă refer aici neapărat la Mureș, n-ar fi de mirare să avem o serie de refuzuri, așa că poate fi afectată capacitatea operațională”.

Cazul Gânj a isterizat România vara trecută

Numele lui Emil Gânj a devenit cunoscut la nivel național în iulie anul trecut, când a devenit suspect principal pentru uciderea fostei sale concubine, Anda Maria Gyurca, în vârstă de 23 de ani, în casa acesteia din Miheșu de Câmpie. După ce a comis crima, bărbatul ar fi incendiat locuința în care se afla fata și a dispărut fără urmă.

Potrivit informațiilor apărute după această grozăvie, Gânj avusese condamnări în trecut, inclusiv pentru violență și omor,. A fost eliberat înainte de termen (primise o pedeapsă de 15 ani în 2011 pentru o faptă similară cu uciderea Andei).