Un utilizator Facebook a postat un videoclip (arhivat aici) în care afirmă că autoritățile maghiare ar fi deschis o anchetă în cazul anulării alegerilor prezidențiale din România, din 2024: „Haideţi, că la asta nu mă aşteptam. Ungaria tocmai a anunţat că va face un raport despre anularea alegerilor din România.”
Congresul American ar fi dovedit, într-un recent raport, o presupusă fraudă în cazul anulării alegerilor: „Viktor Orban se teme acum, pe bună dreptate, de o interferenţă a Uniunii Europene în alegeri. Interferenţă care s-a vădit şi în România, a fost expusă de raportul Congresului american.”
De asemenea, utilizatorul Facebook mai spune că recentele proteste (aici, aici, aici) împotriva creșterii impozitelor locale din localități ale județelor Harghita și Covasna (cu o populație majoritară de etnie maghiară) ar fi considerate de premierul Ilie Bolojan ca fiind provocate de guvernul maghiar:
„Normal că doreşte (n.r. Viktor Orban) să analizeze aceste alegeri, mai ales că în ultima perioadă de timp am văzut că a avut parte de atacuri din partea lui Ilie Bolojan, cum că guvernul maghiar ar fi de fapt vinovat pentru protestele din zona secuiască din ţară.”
„Ancheta” desfășurată de un ONG apropiat guvernării Orban
Presupusa anchetă privind alegerile din România nu este constituită de guvernul maghiar, ci de o instituție privată de învățământ din Ungaria, Colegiul Matei Corvin.
Pe 11 februarie 2026, instituția a postat pe site-ul oficial un comunicat de presă în care anunță „lansarea Observatorului de Interferență a Democrației (DIO), o nouă inițiativă concepută pentru a expune, documenta și analiza modul în care Uniunea Europeană și actorii legați de UE influențează alegerile naționale din întreaga Europă”.
Înființarea acestei anchete are loc în contextul alegerilor parlamentare programate pentru aprilie 2026.
Potrivit mai multor comentatori politici, pentru prima dată din 2010, anul în care Viktor Orbán a devenit prim-ministru al Ungariei, există șanse reale ca un candidat anti-FIDESZ, formațiunea aflată la guvernare, să câștige alegerile. Acest contracandidat este Péter Magyar, liderul partidului TISZA.
Colegiul Matei Corvin a prezentat trei exemple de presupusă interferență a UE în afacerile interne ale statelor membre:
- Adoptarea narațiunii interferenței străine de către actorii maghiari
- Activarea rețelelor de ONG-uri finanțate de UE în pregătirea alegerilor din Ungaria
- Interferența UE în alegerile românești din 2024-2025.
Narațiunea interferenței străine în alegerile prezidențiale din România din 2024 și 2025 este una fără dovezi concrete, susținută masiv în mediul online de către diverși utilizatori și politicieni români. Factual.ro a realizat mai multe articole în care a prezentat că acuzațiile de fraudare sunt nefondate (exemple aici, aici, aici).
De menționat că instituția este considerată ca fiind o „pepinieră de cadre” (surse aici și aici) a partidului FIDESZ, condus de Viktor Orban, politica Colegiului Matei Corvin fiind intens influențată de către acesta și partidul său.
Viktor Orbán promovează un model de „democrație iliberală”, bazat pe naționalism, consolidarea puterii executive și politici conservatoare (anti-imigrație și pro-familie tradițională), sub conducerea partidului FIDESZ.
La nivel extern, adoptă frecvent o retorică critică față de Uniunea Europeană, acuzând Bruxelles-ul că limitează suveranitatea Ungariei, și menține relații pragmatice și considerate filoruse cu Vladimir Putin, poziționare care a stârnit controverse în contextul războiului din Ucraina.
Raportul Congresului American
Pe 3 februarie 2026, Comisia juridică din Congresul Statelor Unite, controlată de republicani și condusă de un apropiat al lui Elon Musk, a publicat un raport în care investighează presupusa influență străină asupra modului în care companiile mari de tehnologie moderează conținutul online și susține că reglementările și presiunile venite din partea Uniunii Europene (în special prin Digital Services Act) au impact asupra libertății de exprimare a americanilor pe internet.
Raportul nu este despre cum în România s-ar fi fraudat alegerile din 2024, dar în analiza raportului privind presupusele intervenții sau presiuni ale UE asupra conținutului online înainte de alegeri în state membre, menționează că astfel de presiuni ar fi existat în mai multe țări, inclusiv România.
Uniunea Europeană a răspuns acuzațiilor prin purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier. Acesta a spus, în LeMonde că „În privința celor mai recente acuzații de cenzură: pur și simplu absurdități. Complet nefondate”
Tot Regnier, într-o conferință de presă, de pe data de 4 februarie, a spus: „Scopul DSA este de a readuce responsabilitatea pe platformele online. Pentru că, timp de mulți ani – dacă nu chiar decenii – (platformele online) au funcționat deasupra legii, comportându-se ca și cum ar fi prea mari pentru a le păsa. Dar în Europa, grație DSA, «Vestul Sălbatic» s-a terminat. Avem legislație și aceasta trebuie respectată, pentru că protejăm cetățenii și democrațiile noastre. ”
Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a declarat că raportul Congresului american nu are ca subiect situația din România, ci „este un raport despre libertatea de exprimare”.
De asemenea, un membru din Partidul Democrat al Comisiei juridice din Congresul Statelor Unite a criticat raportul republicanilor ca fiind unul cu informații „înșelătoare”.
Bolojan ar spune că protestele sunt provocate de guvernul maghiar
Utilizatorul mai menționează că Ilie Bolojan, prim-ministrul României, ar fi acuzat guvernul maghiar că ar fi orchestrat protestele împotriva creșterii taxelor, organizate în orașe din județul Harghita și Covasna, așa cum am menționat mai sus.
„Normal că doreşte (n.r. Viktor Orban) să analizeze aceste alegeri, mai ales că în ultima perioadă de timp am văzut că a avut parte de atacuri din partea lui Ilie Bolojan, cum că guvernul maghiar ar fi de fapt vinovat pentru protestele din zona secuiască din ţară.” mai menționează utilizatorul Facebook.
În acest an au avut loc mai multe manifestații în țară, împotriva creșterii de la 1 ianuarie 2026 a taxelor din mai multe localității, pentru proprietarii de locuințe, terenuri și vehicule. Creșterile sunt parte a noilor măsuri fiscale adoptate de Parlament și Guvern pentru consolidarea bugetară.
Manifestațiile au fost, în marea majoritate, organizate de partidul AUR.
Într-o emisiune de pe 9 februarie 2026, la postul Digi24, Ilie Bolojan a fost întrebat de moderator dacă protestele din Harghita și Covasna pot avea și o altă conotație, în afară de cea privind creșterea taxelor.
Bolojan a răspuns (minutul 18:53):
„Nu pot să fac o apreciere cu exactitate. În mod cert, am înțeles că creșterea de impozite pe mașini a fost mult mai mare decât cea minimă stabilită prin lege”
Totuși, acesta nu a exclus posibilitatea ca aceste proteste să fie influențate de alți factori, făcând aluzie la alegerile parlamentare din Ungaria de anul viitor, însă fără să acuze direct autoritățile maghiare (sau orice alt actor politic maghiar) de interferență în proteste.
„E posibil să fie și alte aspecte care țin de problemele sociale din localitate sau de campanii care au loc în vecinătate. E posibil să existe și datorită mizelor politice.”
Acesta a menționat, la finalul răspunsului, că motivul principal de protest al cetățenilor prezenți la manifestațiile din Harghita și Covasna este creșterea taxelor:
„În mod cert însă, creșterea de impozite nu este un lucru pe care îl aplaudă oamenii, aceasta este o realitate. Am spus, nici nouă nu ne place să plătim o taxă de parcare în plus sau ceva.”
Concluzie
De asemenea, declarația lui Ilie Bolojan a fost scoasă din context, acesta un a menționat explicit că autoritățile maghiare se află în spatele protestelor împotriva creșterii impozitelor locale din Harghita și Covasna, sugerând doar că poate exista o posibilitate ca alegerile parlamentare care vor avea loc în Ungaria pot influența anumite aspecte ale protestelor din cele două județe sus-menționate.
Anunțuri gratuite din Maramures
