Hotelul de cinci stele Radisson Blu are 169 de camere, trei restaurante, patru săli de conferinţă, mai multe meeting rooms, spa, sală de fitness şi terasă ♦ Proiectul dezvoltat în două etape a necesitat investiţii de circa 40 mil. euro.

Evenimentele, conferinţele şi festivalurile reprezintă princi­palul motor pentru hotelul de cinci stele Radisson Blu din Cluj-Napoca. Pe poziţia ur­mă­toare se găseşte segmentul de business, mai exact oamenii care călătoresc în scop de afaceri. Iar abia apoi vine rândul oaspe­ţilor din zona de leisure, care ajung în oraş doar pentru a-l vizita, spune Nina Mol­dovan, preşedintele boardului Winners, compania care administrează hotelul Radisson Blu din Cluj-Napoca.

„Clujul este un oraş de-a dreptul mag­netic – uşor de descoperit şi greu de uitat. Este curat, calm, şi totuşi plin de viaţă şi de tinereţe. Clujul academic nu e doar aşa, în cifre, e un spirit, toată lumea pune educaţia pe primul loc. Să fii student e un statut în Cluj şi cumva şi viaţa economică oraşului este ghidată de ritmul anului şcolar“, spune executivul care lucrează în domeniul hotelier şi de real estate de două decenii.

 

Despre hotel

Acum ea conduce un proiect ce are 169 de camere, trei restaurante, patru săli de conferinţă, mai multe meeting rooms, spa, sală de firness şi terasă.

„Istoria Radisson Blu începe să se scrie în anii ’80. Atunci a fost construit hotelul Sport în Parcul Central – o arhitectură co­mu­nistă, dar cumva relativ corectă. Mai re­cent, la finalul lui 2019, am demarat un am­plu proces de modernizare şi repoziţionare. Locaţia e absolut perfectă – în Parcul Cen­tral, vizavi de Cluj Arena, de Sala Poliva­lentă şi la câţiva paşi de zona centrală. Ori asta ne-a condus către un hotel upper upscale (de top – n.red.), către o zonă de business, unde riscurile sunt mitigate prin afilierea la un brand internaţional.“ Hotelul Radisson Blu din Cluj-Napoca este deţinut de Horia Ciorcilă, cunoscut mai ales prin prisma faptului că e unul din­tre fondatorii Băncii Transil­va­nia. El a cumpărat în toamna anului 2018, de la SIF Mol­dova, hotelul Sport din Cluj, într-o tranzacţie care s-a ridi­cat la 5,6 milioane de euro. Apoi, a dezvoltat proiectul în forma actuală.

 

Două etape

„Când vorbim de investiţii care au ne­voie de mult capital şi, totodată, de capital uman, precum hotelăria, trebuie să îţi faci foarte bine calculele pentru a lua cea mai bună decizie. Potrivirea la piaţă este esen­ţială. Şi nu doar la piaţa de azi, ci la piaţa de azi până peste 20 de ani. E un business pe termen lung şi foarte lung“, spune Nina Moldovan.

În acest caz, proiectul dezvoltat în două etape a necesitat investiţii de circa 40 mil. euro.

„Am plecat la drum cu un buget de 19 mil. euro, dar am ajuns la 26 mil. euro când am închis prima fază. Am prins o schimbare de legislaţie cu privire la partea de life & safety şi întreaga structură a hotelului a trebuit reconsolidată. Chiar de la început am ştiut, în baza studiilor şi a analizelor, că avem nevoie de un hotel cât mai complex, care să aibă multe facilităţi şi să poată oferi cât de multe servicii. Aşadar, ne-am bugetat din prima o viitoare extindere.“

Acum un an şi şapte luni au început lucrările la cea de-a doua fază. Aripa nouă a hotelului, care este acum finalizată, s-a încadrat în buget – 12,8 milioane de euro.

„Structura hotelului Sport a avut câteva limitări. Era relativ corect dimensionat pentru necesităţile din anii ’80. Dar noi am ales să facem un hotel de cinci stele pe standarde internaţionale actuale, care sunt destul de precise. Am făcut aşadar cel mai bun produs posibil în corpul iniţial, dar am ştiut că mai aveam nevoie de camere premium, de apartamente, de un spa şi de încă un restaurant. În forma actuală, e un produs super sustenabil pe termen lung.“

 

Cine sunt oaspeţii?

Dacă vorbim de întreaga investiţie, ajungem la circa 20.000 mp construiţi. „Avem 120 de salariaţi momentan şi echipa este uşor în creştere. Mare majoritate sunt localnici. Avem puţini angajaţi din Repu­blica Moldova şi Ucraina.“

Totodată, hotelul are mii de clienţi lu­nar. Cei mai mulţi sunt români, dar ponde­rea străinilor a ajuns la 35%.

„Noi am deschis în 2022, chiar după pandemie. Întregul proces de renovare l-am făcut în perioada crizei sanitare. A fost un noroc. În 2022, a­proape 90% dintre clienţi erau români. Treptat, numărul celor din afara ţării a crescut. Acum avem vreo 35% străini, care vin din ţări precum Ger­mania, Franţa sau Italia şi care au legătură cu businessul local.“

Totuşi, segmentul de business e al doilea cel mai important pentru hotelul Radisson Blu din Cluj, după cel de eveni­mente. Oraşul are peste 100 de evenimente şi festivaluri importante.

Dacă le luăm în calcul şi pe cele mai mici, ajungem la peste 1.500.

„Cifrele noastre din ultimii trei ani ne confirmă că cel mai bine funcţionează evenimentele – cele corporate, cele perso­nale -, festivalurile şi alte conferinţe mari din oraş. Abia după aceea vorbim despre zona corporate clasică. Şi, doar la final vine segmentul de leisure. Clujul nu este un oraş turistic în sine, e un oraş al evenimentelor, iar lucrul acesta ajută foarte mult domeniul nostru şi nu numai.“

 

O strategie

Executivul spune că dezvoltarea turismului de leisure trebuie să devină o prioritate pentru anumite destinaţii autohtone. Fiecare oraş, zonă sau regiune trebuie să-şi identifice punctele forte. „Ar fi foarte frumos să începem să dezvoltăm măcar turismul de tip city break. Aeroportul din Cluj-Napoca creşte de la an la an. Şi nu e singurul. Accesibilitatea a devenit mult mai bună, dar ne trebuie vizibilitate, iar pentru asta e nevoie de un plan, de investiţii destul de mari. Sunt oraşe secundare sau terţiare din alte ţări care fac lucrul ăsta deja de zeci de ani. Iar beneficiile sunt pe termen lung.“

Momentan, în cele mai multe luni, gradul de ocupare al hotelului clujean depăşeşte 65%. Excepţie fac lunile tradiţional slabe – decembrie şi ianuarie.

„Acum 20 de ani eram managerul unui hotel şi îmi amintesc că în lunile de vacanţe, deci vara şi iarna, gradul de ocupare ajungea la 25%. Contrastul între ceea ce era atunci şi ceea ce e acum e evident. Piaţa a crescut foarte mult.“

 

De ce cinci stele?

Nina Moldovan îşi aminteşte că planul a fost încă de la început să meargă pe o franciză. Principalul motiv este acela de a apărea pe o hartă internaţională a destinaţiilor şi de a accesa o reţea de distribuţie pe care astfel de lanţuri hoteliere o au.

„În felul acesta, eşti în piaţă mult mai repede, începi să produci venituri mult mai repede. Capeţi încrederea pieţei mai rapid decât dacă ai fi un hotel independent.“

Ea afirmă că a existat destul de mult entuziasm din partea brandurilor. Îşi doreau să intre în Cluj-Napoca.

„Am făcut calculele şi pe o investiţie hotelieră de patru stele. Dar în Cluj exista un singur hotel de cinci stele, şi nu unul afiliat unui brand internaţional. Dacă mergeam pe varianta de patru stele, intram într-o competiţie acerbă. Plus că nivelul investiţional cumva a impus poziţionarea noastră“, conchide executivul.

Nina Moldovan a fost prezentă în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.

 

 



Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *