Începând de luni, credincioșii ortodocși intră în Săptămâna Albă, ultima etapă de pregătire pentru Postul Mare, perioadă în care se renunță la carne și se pot consuma produse din lapte, ouă și pește.
Rânduiala acestei săptămâni are un rol pedagogic, ajutându-i pe creștini să intre mai ușor în nevoința postirii, atât prin înfrânarea de la anumite alimente, cât și prin intensificarea rugăciunii și a împăcării cu semenii. Din ziua de miercuri a săptămânii albe și până în miercurea Săptămânii Pătimirilor se rostește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”, însoțită de metanii.
Din punct de vedere liturgic, zilele de miercuri și vineri sunt considerate aliturgice (adică nu se săvârșește Sfânta Liturghie), iar ultima duminică înainte de Postul Paștelui este cea a Izgonirii lui Adam din Rai, numită și Duminica Iertării.
Aceasta amintește de căderea omului și de nevoia întoarcerii la Dumnezeu prin pocăință, iar credincioșii își cer iertare unii altora, pentru a începe postul cu inimă curată.
Sâmbăta Sfinților Cuvioși
În sâmbăta de la sfârșitul acestei săptămâni, Biserica pomenește pe toți bărbații și femeile care au fost „luminați prin postire”, adică pe sfinții cuvioși care au pus bazele monahismului creștin și ale nevoinței ascetice.
Părintele Alexander Schmemann scrie în cartea sa „Postul cel Mare” că Biserica face pomenirea acestor sfinți pentru ca noi să înțelegem că în nevoința la care suntem gata să purcedem nu suntem singuri, ci avem alături pe sfinții cuvioși, care sunt modele de urmat și călăuzitori în dificila „artă” a postirii și a pocăinței.
Postul Mare este considerat cel mai important și mai aspru post din anul bisericesc, fiind o perioadă de rugăciune intensă, de spovedanie, de milostenie și de pregătire pentru întâmpinarea Praznicului Învierii Domnului.
Vezi și:
Obiceiuri culinare în Săptămâna Albă la popoarele ortodoxe: Kyra Sarakosti și Maslenița
Anunțuri gratuite din Maramures
