Controversatul Liviu Alexa, cu serie de procese pentru calomnie și defăimare, din care multe pierdute, promovat de Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Fost șef PSD, apropiat de propagandiștii ruși

Controversatul Liviu Alexa, care se autointitulează jurnalist și a fost obligat de instanțe, de-a lungul timpului, să plătească mai multe despăgubiri pentru calomnii și defăimare, este promovat de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Instituția, care se află în subordinea Consiliului Județean Cluj condus de Alin Tișe (PNL), găzduiește o expoziție (12-22 februarie) cu tablourile lui Alexa pe care a mediatizat-o pe pagina oficială de Facebook a muzeului.

La vernisajul expoziției care se numește „Noi suntem Apocalipsa” au luat cuvântul Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, fostul rector al Universității de Artă și Design Ioan Sbârciu și muzeograful Dan Breaz, care a fost și curatorul expoziției.

La vernisaj au participat și avocatul Ciprian Păun (ex-PNL), Irimie Popa (ex-PSD), profesor la Facultatea de Știinte Economice (UBB) și avocatul Mihnea Iuoraș, fost subprefect (ex-PNL), judecat în 2014 în dosarul Uioreanu în baza acordului de recunoaștere a vinovăției și, ani mai târziu, trimis în judecată în dosarul ANRP, dar achitat definitiv.

Contactat de G4Media, Liviu Alexa nu a transmis un punct de vedere cu privire la cum a ajuns să expună la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, ci a trimis link-ul către o recenzie a expoziției, unde scrie, între altele, că evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consiliului Județean Cluj (CJC).

Alin Tișe, președintele CJC, a transmis următorul punct de vedere la solicitarea G4Media:

• ”Relațiile mele personale cu dl Liviu Alexa sunt de notorietate . Cu privire la expoziție , conform legii și a regulamentului de funcționare a Muzeului de Artă Cluj – directorul și consiliul științific decid aprobarea sau nu a unor evenimente/actiuni/expoziții etc . Aceste acțiuni ( fără excepții!) nu fac obiectul unor aprobări prealabile de la nivelul consiliului județean .”

Managerul muzeului, Lucian Nastasă-Kovács, a transmis între altele, referitor la cine a avut inițiativa expoziției, următoarele (punctul de vedere integral, la finalul articolului):

• ”Expozițiile la Muzeul de Artă sunt decise de un Consiliu Științific (doar în ceea ce privește calitatea lor și perioadele de expunere) și, complementar (dacă ar fi în joc cheltuieli financiare) de Consiliul de Administrație. În acest context, dl. Alexa Liviu a depus încă de anul trecut o cerere de expoziție, cu imagini a ceea ce dorește să pună în valoare, asemenea tuturor celor care doresc să fie prezenți pe simezele Muzeului de Artă! (…) În ce privește numele invocat, a fost desemnat dl. dr. Dan Breaz (specialist în avangardă) pentru a vedea în realitate expoziția propusă (una e să evaluezi fotografii, descrieri, autoelogieri, cv-uri etc), altă să evaluezi direct, evident, după ce chiar eu m-am arătat interesat de propunerea expozițională. Finalmente, Consiliul Științific a acceptat unanim expoziția, asemenea altor 65 expoziții temporare pentru anul în curs, însă doar pentru 10 zile”, a transmis managerul Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Procese pierdute pentru rea-credință și defăimare

Liviu Alexa este cunoscut pentru limbajul său suburban în spațiul public și deține un site și o televiziune locală prin intermediul cărora lansează jigniri, proferează injurii, calomnii, afirmații nesusținute cu probe la adresa jurnaliștilor, a politicienilor oamenilor de afaceri și a altor persoane.

Aceste lucruri sunt confirmate prin decizii judecătorești definitive prin care cel care se autointitulează jurnalist a fost obligat la plata de despăgubiri morale pentru mai multe persoane, între care și jurnaliști.

Spre exemplu, în 2018, Alexa și alți pârâți au fost obligați în solidar de Tribunalul Cluj la plata a câte 100.000 de lei daune morale pentru Ovidiu Vasu, respectiv Clubul Sportiv ”Universitatea” Cluj-Napoca:

• ”Constată încălcarea de către pârâţi a dreptului la propria imagine, reputaţie și onoare, prin publicarea cu rea-credinţă a unor informaţii defăimătoare la adresa reclamanţilor. Obligă pârâţii să nu mai publice informaţii neadevărate, care aduc atingere onoarei, demnităţii, reputaţiei și imaginii reclamanţilor”, se arată pe portalul instanțelor.

Ulterior, Curtea de Apel Cluj a redus cuantumul daunelor morale la 50.000 de lei, respectiv 25.000 de lei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sentința printr-o decizie definitivă din mai 2020. 

Portalul Muzica Instanțelor a arătat în 2022 cum Alexa a pierdut definitiv și litigiul cu ziariştii din Asociaţia Profesioniştilor din Presa Clujeană:

ÎCCJ l-a obligat ca, în solidar cu Victor Lungu (mort în iunie 2024, n.red.), să le plătească daune morale, câte 5.000 de lei, ziariștilor Horea Şoica, Remus Florescu, Cosmin Puriş, Bogdan Stanciu, Tiberiu Fărcaş şi Vasile Măgrădean. Inițial, Tribunalul Cluj îi obligase pe Alexa și Lungu să plătească daune morale mai mari, variind de la 2500 lei la 50.000 de lei.

Tot Muzica Instanțelor a scris și despre procesul pierdut de Alexa cu Remus Florescu, șeful APPC, iar jurnalistul Mihai Bacalu a publicat în 2020, în Cluj Manifest, despre ”zecile de procese” în care oameni de afaceri, universitari, politicieni ș.a. îi acuză pe Alexa, una din firmele sale și pe colaboratori ai ”jurnalistului” de defăimare și calomnii.

În prezent, Liviu Alexa are procese pe rol cu Asociația Dăruiește Viață, Codin Maticiuc, Ioan Buta (primar), Zoltan Teszari și RCS & RDS, Tinmar Energy pentru ”acțiune în răspundere delictuală”, adică cererea prin care o persoană care se consideră vătămată cere instanței să îl oblige pe cel despre care crede că i-a cauzat un prejudiciu să plătească despăgubiri morale.

Alexa a pierdut un astfel de proces și cu Corina Caciuc și Laurențiu Reghecampf: Tribunalul Ilfov l-a obligat la plata a câte 25.000 de lei pentru fiecare și la scuze publice pentru faptul că a făcut afirmații pe care nu le-a putut proba despre trecutul iubitei antrenorului de fotbal. În noiembrie 2025, Curtea de Apel București a respins ambele apeluri ca fiind nefondate, cu posibilitatea de recurs în 30 de zile de la motivarea deciziei.

Solidaritatea jurnaliștilor în fața atacurilor imunde

Atât breasla, cât și organizațiile care militează pentru drepturile jurnaliștilor și libertatea presei în România, precum Reporteri fără Frontiere, Active Watch sau Centrul de Jurnalism Independent, au reacționat vehement împotriva atacurilor lui Alexa la adresa jurnaliștilor pe care i-a luat în vizor pe site-ul ziardecluj.ro sau televiziunea locală NCN, pe care Alexa le deține.

Asociaţia Profesioniştilor de Presă Cluj a trimis chiar o scrisoare deschisă către PSD, în 2019, pe vremea când Alexa conducea filiala Cluj a social-democraților, prin care cerea conducerii partidului să se dezică de Alexa care adusese calomnii și jigniri grosolane mai multor jurnaliști. La această inițiativă, Alexa a răspuns cu o înregistrare video în care i-a făcut ”boschetari” pe jurnaliștii clujeni, fapt condamnat până și de România TV. 

Împotriva lui Alexa a existat inclusiv o petiție online prin care inițiatorii îi cereau public să le ceară scuze clujenilor pe care, în 2014, îi jignea și umilea public, pornind de la mai multe categorii sociale, prin postări pe Facebook.

Alexa a jignit public, prin live-uri pe rețelele de socializare, și orașul Cluj-Napoca în sine numindu-l ”orașul p**ii, pe românii din Diaspora sau pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, ori pe clujeni sau utilizatorii din social media care îi atrăgeau atenția asupra limbajului grobian din spațiul public, așa cum arată o compilație video făcută de Cluj Manifest.

Legăturile cu PSD-ul lui Dragnea

Alexa, un apropiat al lui Liviu Dragnea, care a primit bani de la partid când PSD era condus de acesta, a fost pus șef interimar la PSD Cluj, în 2019, de fosta șefă a partidului Viorica Dăncilă.

Centrul de Jurnalism Independent l-a nominalizat pe Liviu Alexa în Raportul despre starea presei (2020) la exemple de ”așa nu”:

• „În calitatea lui de patron de presă, Liviu Alexa și-a spus și jurnalist. Timp de 4 luni (septembrie 2019 – ianuarie 2020), Alexa a fost și Președintele interimar al PSD Cluj, poziție din care a susținut că rămâne și “jurnalist” și a atacat constant jurnaliștii care l-au criticat. Această ambiguitate susținută de unii dintre jurnaliștii care trec în politică decredibilizează profesia și o vulnerabilizează și mai mult în fața publicului”, se arată în raportul CJI. 

Înainte să fie condamnat definitiv pentru fapte de corupție, Liviu Dragnea l-a lăudat public pe Liviu Alexa la o emisiune de la Antena 3, într-un atac furibund la adresa DNA, vorbind de ordonanța de urgență pe ”taxa pe lăcomie”:

• ”Am citit azi cu foarte mare atenție materialul scris de Ziar de Cluj, Liviu Alexa, care a făcut o documentare jos pălăria, mă așteptam să o facă ANAF-ul”, spunea Dragnea în decembrie 2018.

Tot Dragnea l-a lăudat pe Alexa în mai 2019, cu puțin timp înainte să intre la pușcărie, tot la Antena 3, când a spus despre el că ”nu s-a aliniat la bătăuși”:

• ”Nu s-a aliniat să-l pupe în fund pe Iohannis, mă scuzați. E un om din Cluj care are personalitatea lui. Și scrie. Scrie, vorbește, adică are curaj”.

Revista 22 scria în septembrie 2019 că Alexa i-a fost chiar consultant lui Dragnea. G4Media a arătat în septembrie 2019 cum firma Pagina Ciudatului SRL, care astăzi este deținută de Alexa (95%) împreună cu Adriana Liliana Perte, încasase în 2018 suma de 1.293.000 de lei de la PSD.

Firma editează site-ul Ziardecluj.ro, unde erau lansate atacuri concertate împotriva opozanților PSD și care are o cifră de afaceri de aproape 6 milioane de lei aferentă anului 2024, din care peste 3 milioane de lei profit, conform termene.ro.

Cunoscut pentru injuriile și jignirile imunde, Alexa și-a jignit inclusiv o colegă de partid în timp ce conducea PSD Cluj, pe deputata Cristina Burciu, care anunțase la finalul lunii octombrie 2019 că va vota Guvernul Orban:

• ”Este o amibă politică, care nu are capacitatea de a lua decizii politice de capul ei, ea fiind o mătușică de 50 de ani urcată de la curul vacii spre deputăție. Proxenetul său politic, primarul Cristian Matei e adevăratul creier al acestei decizii”, scria Alexa ca șef PSD Cluj.

El a fost apostrofat atunci de un alt coleg de partid, deputatul PSD Horia Nasra, care l-a acuzat de ”nebunie politică” și l-a numit ”intrus”.

Ulterior, Alexa și-a anunțat candidatura pentru șefia titulară a organizației PSD Cluj, la Congresul din 1 martie 2020, când l-a și acuzat pe Marcel Ciolacu că va ”preda PSD la cheie securiștilor și lui Iohannis”, dar nu a reușit să rămână la conducerea PSD Cluj, fiind înlocuit de colegi cu Gheorghe Șimon.

Reorientare la ”suveraniști” și pro-rusul Gușă

Pagina de Media arăta în 2024 cum, cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, Alexa a încercat să-și dea televiziunea, printr-un intermediar, omul de afaceri clujean Rareș Daniel Cioantă, către Clubul de Presă deținut de pro-rusul Cozmin Gușă împreună cu Sorin Roșca Stănescu și Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus, post de televiziune-fanion pentru propaganda pro-rusului Călin Georgescu. 

În cele din urmă, Consiliul Naţional al Audiovizualului a respins în unanimitate preluarea televiziunilor NCN şi NCN Cluj de către intermediarul lui Alexa care intenţiona apoi să cedeze televiziunea Clubului de Presă.

De precizat și că Alexa a fost găzduit ulterior de site-ul Solid News, deținut tot de Cozmin Gușă, unde a publicat, în 15 ianuarie 2026, un atac virulent la adresa președintelui Nicușor Dan după ce G4Media a publicat pe surse informația conform căreia administrația prezidențială ar urma să înființeze un departament special pentru monitorizarea și combaterea dezinformării.

Alexa primește spații largi atât pe Solid News, unde doar în ultimul an sunt publicate peste 100 de articole cu și despre Alexa, cât și la Gold FM, radioul din trustul pro-rus al lui Gușă.

Cea mai recentă apariție a lui Alexa la Gușă este un dialog dintre cei doi chiar în 14 februarie, ziua publicării acestui articol, despre ”mișcările subterane din jocurile de putere românești”.

 

• Mai jos, un fragment din discuția omului de afaceri (care urma să fie intermediarul tranzacției între Alexa și Clubul de Presă) cu membrii CNA, din noiembrie 2024 (sursa: Pagina de Media)  

Dorina Rusu:

În afară că vreţi să-l ajutaţi pe domnul Alexa, care este motivul pentru care doriţi să deveniţi acţionarul unic al unui post de televiziune naţional.

Rareş Daniel Cioantă:

Clubul de Presă.

Dorina Rusu:

Poftim?

Rareş Daniel Cioantă:

Clubul de Presă.

Dorina Rusu:

Nu înţeleg despre ce vorbiţi, explicaţi-mi. Ce e cu Clubul de Presă? Acesta este motivul pentru care doriţi să deveniţi acţionarul unui post de televiziune?

Rareş Daniel Cioantă:

Da.

(…) 

Rareş Daniel Cioantă:

Domnul Alexa, în viitor nu va mai fi acţionar şi el se va ocupa de coordonarea editorialului. El nu va mai fi proprietar, el se va ocupa de editorial. Şi atunci, tot restul, prin locaţia pe care vrem să o punem la punct vor veni şi ceilalţi care lucrează cu domnul Alexa sau ceilalţi care sunt în Clubul de Presă şi vor lucra împreună.

Dorina Rusu:

Explicaţi-ne încă o dată despre ce vorbiţi când vorbiţi despre Clubul de Presă actual? Vorbiţi despre Clubul de Presă care este cu domnul Guşă, domnul Sorin Roşca Stănescu, eu despre asta vreau să înţeleg. Deci dvs vorbiţi în numele Clubului de Presă.

Rareş Daniel Cioantă:

Da, în numele Clubului de Presă, prin reprezentanţii Roxana Băncuţă şi Cozmin Guşă. Ei vor reprezenta.

Dorina Rusu:

Deci Clubul de Presă doreşte să aibă televiziune naţională.

Rareş Daniel Cioantă:

Asta este doar pe moment. Este până când asociaţia va putea trece peste procedurile greoaie, birocraţie, hotărâri judecătoreşti, ca să zicem apoi să revină Asociaţiei clubului, celor două asociaţii care sunt, Asociaţia Salvaţi Presa şi Asociaţia noului Club de Presă.

Dorina Rusu:

De nu au venit dânşii? Dvs înţeleg că nici nu prea sunteţi implicat în presă. De ce îi reprezentaţi dvs pe dânşii?

Rareş Daniel Cioantă:

Din cauza birocraţiei, pentru o perioadă de timp până când ei îşi vor pune totul la punct şi asociaţia să primească toate aprobările de care au nevoie, până atunci, o perioadă de o lună, două. Nu este ceva pe termen lung, este o perioadă de tranziţie.

Dorina Rusu:

O perioadă de tranziţie către ce?

Liviu Alexa:

Şi societatea în sine trebuie şi fiscal şi logistic trebuie transferată la Bucureşti. Sediul nostru social este la Cluj, toată baza logistică este aici.

Rareş Daniel Cioantă:

De aceea am spus de la început. Doream să îl ajut domnul Alexa. Vorbim despre două, trei luni de zile care să trecem peste partea de birocraţie. Nu am niciun alt interes ascuns, este doar atât. În scurt timp vor reveni toate la ei.

Dorina Rusu:

Dvs asiguraţi doar tranziţia către Clubul de Presă vreţi să spuneţi.

Rareş Daniel Cioantă:

Da, şi totodată am o idee. Eu garantez financiar pe moment până când se pun ei pe picioare.

Orsolya Borsos:

Deci să înţeleg că în 2-3 luni o să avem o altă cedare a acţiunilor societăţii? O să cedaţi şi dumneavoastră?

Rareş Daniel Cioantă:

Corect, da.

Orsolya Borsos:

Şi ce vă împiedică să aşteptaţi aceste 2,3 luni cu domnul Alexa fiind proprietar şi să cedeze el direct Clubului de Presă.

Rareş Daniel Cioantă:

Firma va intra în colaps.

(…)

Punctul de vedere integral al managerului Muzeului de Artă Cluj-Napoca transmis la solicitarea G4Media despre inițiativa expoziției lui Liviu Alexa

”Expozițiile la Muzeul de Artă sunt decise de un Consiliu Științific (doar în ceea ce privește calitatea lor și perioadele de expunere) și, complementar (dacă ar fi în joc cheltuieli financiare) de Consiliul de Administrație. În acest context, dl. Alexa Liviu a depus încă de anul trecut o cerere de expoziție, cu imagini a ceea ce dorește să pună în valoare, asemenea tuturor celor care doresc să fie prezenți pe simezele Muzeului de Artă! Este o practică veche, aș putea spune de decenii! Ca regulă generală, până la mijlocul lunii ianuarie a fiecărui an, se decid expozițiile pentru anul în curs, inclusiv ianuarie viitor. Decizia este una colectivă, în cadrul unei ședințe finale a Consiliului Științific, consiliu alcătuit din specialiștii muzeului, în număr de 7 persoane, toate (dar absolut toate) cu doctorate în istoria artei, cu studii publicate (articole, cărți ori interviuri), Consiliu condus de un prestigios profesor universitar, fost șef de catedră de Istoria Artei de la UBB, personalitate de o moralitate și profesionalism indiscutabile. Drept este că eu (ca manager) distribui din vreme analiza dosarelor de expoziție (un soi de „anchetă” în cazul numelor care, de pildă, nu se bucură încă de reputație în lumea artistică). În paranteză fie spus, ideal ar fi să consultați pe internet pagina Muzeului de Artă din Cluj, dar și paginile facebook (sub două titulaturi: Muzeul de Artă și Evenimente) pentru a vedea dinamica și tematicile (când e cazul, gen Ziua Culturii Naționale etc). În ce privește numele invocat, a fost desemnat dl. dr. Dan Breaz (specialist în avangardă) pentru a vedea în realitate expoziția propusă (una e să evaluezi fotografii, descrieri, autoelogieri, cv-uri etc), altă să evaluezi direct, evident, după ce chiar eu m-am arătat interesat de propunerea expozițională. Finalmente, Consiliul Științific a acceptat unanim expoziția, asemenea altor 65 expoziții temporare pentru anul în curs, însă doar pentru 10 zile. Asta pentru că regula generală pentru expozițiile temporare este de trei-patru săptămâni, însă în cazul de față nu aveam pentru această lună decât acest spațiu și perioadă redusă. Artistul a fost întrebat dacă acceptă, s-a obținut acordul și iată expoziția ce vă interesează pe simeze. Nu voi intra eu acum în chestiuni de teoria artei, tehnici, mesaje etc, pentru că deja comunicatul de presă al Muzeului sintetizează expoziția d-lui Alexa, la fel cum au apărut aprecieri pozitive în media specializată pentru arta acestuia (vă atașez). Acesta este mecanismul de selecție a expozițiilor, care stă doar în sarcina Muzeului de Artă, fără nici un amestec din partea Consiliului Județean, care – cel puțin de când sunt eu manager – a dat deplină autonomie instituției. Așadar, dacă există vreo culpă, aceasta-mi aparține în totalitate, acum, ca de altfel în orice altă situație. Pentru că activitatea Muzeului are complementar și alte misiuni, de la lansările de carte, concerte de cameră, conferințe etc, până la găzduirea TIFF-ului, tot felul de zile culturale într-un spațiu multietnic și multiconfesional etc. Totodată, pentru că mi s-a semnalat faptul că acesta ar fi jurnalist, personal am apelat și la opinia prof.univ. Ioan Sbârciu, fost rector al Universității de Artă, al Senatului Universitar, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici filiala Cluj etc, care s-a arătat entuziasmat de tematica și tehnicile expoziției. Faptul că dl. Alexa este și jurnalist, m-a lăsat cu totul indiferent, la rândul meu trăiesc din scris și activități didactice, nu eu sunt cel potrivit să analizez domeniul său de activitate jurnalistică. Ar fi nedrept și imoral să judecăm artistul plastic prin calitatea de jurnalist. De când mi-ați scris, doar pot bănui acum o răfuială între unii din acest domeniu, fără nici o legătură cu lumea artistică. (Și în domeniul pe care-l slujesc eu există tot felul de competiții, rivalități, unii sunt mai buni ca alții etc; gândiți-vă doar la răfuiala nedreaptă a lui I.A. Pop – nimeni altul decât președintele academiei ex-RSR – cu unul din lucizii noștri istorici, Lucian Boia, făcut cu ou și cu oțet, iar pildele ar putea prea bine să continue). Un lucru pot însă să vă spun, că la vernisajul de joi au fost de față ceva peste 350 de persoane (se pot vedea imaginile de pe situl muzeului), în public am remarcat doar persoane de mare anvergură intelectuală (mă refer la mediul universitar, că pe jurnaliști nu-i prea cunosc), iar în cele patru zile de funcționare a expoziției a existat un flux incredibil de vizitatori (poate și din motivele pentru care dv solicitați aceste informații), inexistent la alte expoziții de până acum. (Avem, de pildă, Centenarul Universității de Artă, cu un curator celebru din Italia, expoziție de două săptămâni deschisă în Sălile Festive, care abia în acest interval a putut aduce lume plătitoare de bilete cât expoziția d-lui Alexa în trei zile! Și tot acum avem o expoziție a Centrului Cultural German, extrem de … „avangardistă”, care la capătul a trei săptămâni nu se poate lăuda cu un flux de anvergura celui de mai sus. Asta în condițiile în care Muzeul de Artă a fost vizitat anul trecut de aproape 86.000 vizitatori (împărțiți dv pe zile pentru a vedea dinamica)”.