Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar. Dragoş Rus, compania de construcţii Aedificium: Există cerere pentru dezvoltări în zona de logistică şi industrial. România devine şi o economie de producţie, nu doar de consum

♦ Compania de construcţii Aedificium Projektentwicklung SRL a închis anul trecut cu afaceri de aproape 200 mil. lei, plus 10%.

Dragoş Rus e antreprenor de mai bine de 15 ani. A pus bazele companiei de construcţii Aedificium după ce atât el, cât şi partenerul său  Josef Elmar Engelhardt au acumulat sufi­cientă experienţă în domeniu ca angajaţi. Acum, au ajuns la un business de aproape 200 mil. lei, cu 150 de salariaţi proprii.

„Faptul că am fost angajat, că am avut ocazia să învăţ de la nişte oameni foarte bine pregă­tiţi, a contat. Nu am plecat la drum ca antreprenor doar cu bagajul pe care l-am acumulat în universitate şi la şcoală“, povesteşte el. Dragoş Rus e clujean, aşa că a fost cumva natural să dezvolte businessul acasă. Dar asta nu înseamnă că în decursul anilor compania Aedificium nu s-a extins şi pe alte pieţe, în alte oraşe. „Eu sunt clujean, iar din punctul meu de vedere oraşul a avut o dezvoltare foarte natu­rală şi este acolo unde ar trebui să fie. Totuşi, nu aş face o ierar­hizare a urbelor după puterea de business. Fiecare are un anumit specific.“ Firma Aedificium Projektentwicklung SRL a fost înfiinţată în 2009. A fost primul pariu antreprenorial al celor doi fondatori şi a fost o decizie naturală.

„A venit într-un mo­ment în care atât asociatul meu, cât şi eu eram suficient de ma­turi ca să pornim pe cont pro­priu, în domeniul nostru, cel al cons­truc­­ţiilor, mai ales că ne-am în­fiinţat într-o perioadă de criză.“

„Dar am învăţat că fiecare perioadă poate oferi oportu­nităţi. Trebuie să te adaptezi situaţiei şi să livrezi maximul din ce e posibil.“

Primul proiect major a fost un centru comercial la Dumbrăviţa, lângă Timişoara. S-a desfăşurat de la final de 2010 până în 2011.

„Noi am abordat proiecte în special în zona de construcţii civile, mai puţin rezidenţial, mai mult comercial şi industrial. Din informaţiile pe care le avem şi din cum a mers piaţa, majoritatea investiţiilor în 2025 au fost pe zona de logistică şi industrial. Reziden­ţialul a scăzut. Ajungem în punctul în care România de­vine şi o economie de pro­ducţie, nu doar una de con­sum.“

Clienţii Aedificium sunt clienţi recurenţi, clienţi lângă care businessul a crescut şi pentru care compania a făcut mai multe proiecte.

„Am avut şi multe solicitări şi de la clienţi noi, iar în ultimele şase luni sunt foarte multe pe zona de logistică şi pe zona de producţie.“

Din Cluj în… Germania

Activitatea de inginer constructor nu este una statică, trebuie să mergi acolo unde sunt proiectele. Astăzi Aedificium are proiecte în Bucureşti – centre comerciale, galerii comerciale şi retail (magazine) -, în Brăila sau în Haţeg.

„Avem şi o investiţie a unei primării din judeţul Cluj, la Băişoara, e vorba de o şcoală. Până acum am mers mai ales către proiecte din domeniul privat, cu o pondere a lucrărilor publice undeva la sub 2-3% din cifra de afaceri. În măsura în care proiectele vor fi interesante, există posibilitatea să intrăm şi pe zona publică.“

Există oportunităţi şi pe alte pieţe. Spre exemplu, grupul activează şi în Germania, dar e o activitate care contribuie cu sub 5% la cifra de afaceri.

„Atât eu cât şi asociatul meu suntem vorbitori de germană şi am ales această piaţă pentru că am găsit oportunităţi. E o experienţă foarte bună pe care o putem ulterior aduce înspre România.“

E vorba de despre tehnologii, moduri de lucru şi de organizare. 

Oportunităţile sunt aici

Totuşi, România a fost şi rămâne ţinta grupului.

„După terminarea facultăţii, am decis să rămân aici. Consider că, cel puţin la noi în domeniu, sunt foarte multe lucruri de făcut în continuare. Sunt foarte multe oportunităţi pe care nu cred că le vom putea găsi în alte pieţe.“

Compania de construcţii Aedificium Projektentwicklung SRL a închis anul trecut cu afaceri de aproape 200 mil. lei, plus 10%.

„În 2024, am fost pe locul 43 în top 100 antreprenori de construcţii din România. A fost un an bun, dar până acum fiecare an a fost mai bun decât precedentul. În 2025, spre exemplu, deşi au existat anumite situaţii în plan politic, activitatea noastră nu a fost influenţată. Ne dorim ca şi anul acesta să meargă la fel de bine. Consider că asta depinde în cea mai mare măsură de noi. Premizele pentru anul 2026 sunt bune, trebuie doar să ne facem treaba.“

Dar provocările?

Una dintre provocări o reprezintă lipsa forţei de muncă calificate. E vorba de dulgheri, fierari, etc. Şi nu vine din urmă nimic.

„Am citit o statistică cum că în fiecare an din domeniul nostru dispar undeva 20.000 de muncitori specializaţi. E vorba de cei care se pensionează, nu de cei care pleacă din ţară. E o muncă grea, pe care nu poţi să o faci până târziu.“

Grupul are 150 de angajaţi astăzi. Lucrează exclusiv cu personal din România, pe care încearcă să-l şi califice la locul de muncă.

„Nu am apelat la leasing de personal.“

În continuare există tentaţia muncii în străinătate, dar astăzi, cel puţin în industria construcţiilor, dacă facem o comparaţie a nivelului de trai susţinut de veniturile din fiecare ţară, situaţia e comparabilă, spune antreprenorul. Aşa că fenomenul s-a atenuat. Cei care pleacă acum sunt, de regulă, cei care nu au mai avut experienţa muncii în străinătate.

„Avem şi cazuri de angajaţi care s-au întors, atât muncitori calificaţi, cât şi ingineri“, conchide el.

Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.