♦ Conform recensământului din 2021 şi conform datelor UBB, populaţia activă studenţească (studenţii la nivel licenţă, master, doctorat, plus personalul academic şi personalul administrativ din universităţi) reprezintă pe parcursul anului universitar, în zona metropolitană, aproximativ 20-25% din populaţia totală.
Răzvan Mustaţă, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestionarea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), spune că oraşul Cluj e un centru universitar extrem de puternic prin reputaţia şi prin tradiţia pe care le are. Fără această caracteristică, ar fi fost doar un oraş de provincie, un oraş regional, un oraş-dormitor, cu atractivitate pur locală.
„Clujul defineşte mediul academic din România. De asemenea, are un model economic care îi conferă o forţă extrem de mare. După Capitală, ceea ce este normal, e al doilea centru economic al României. Avem un element de unicitate, de particularitate, şi anume economia se bazează pe mediul academic, iar mediul academic are efervescenţă aici.“
Câteva specificităţi
Există aşadar două componente extrem de importante în povestea Clujului, adaugă el.
Pe de-o parte, în ADN-ul acestui oraş este mediul academic. Anul acesta se împlinesc 445 de ani de tradiţie academică la Cluj. „Practic, oraşul a fost construit în jurul Universităţii din Cluj şi a ceea ce e astăzi Universitatea Babeş-Bolyai.“
Pe de altă parte, modelul economic al oraşului prezintă o particularitate în viaţa economică a României şi a regiunii – prezintă o dependenţă structurală faţă de fluxurile de capital uman şi financiar care sunt generate în principal de către universităţi.
Asta face ca Clujul să fie diferit de orice alt oraş din România care poate are profil industrial sau turistic.
Mai mult, mai există un aspect care trebuie menţionat aici – într-o ţară care îmbătrâneşte, Clujul face excepţie. Conform recensământului din 2021 şi conform datelor UBB, populaţia activă studenţească (studenţii la nivel licenţă, master, doctorat, plus personalul academic şi personalul administrativ din universităţi) reprezintă pe parcursul anului universitar, în zona metropolitană, aproximativ 20-25% din populaţia totală. „Ponderea este una extrem de ridicată. Şi vorbim doar de mediul universitar, fără cel preuniversitar, care are şi el dimensiuni foarte generoase.“
Alte statistici
Totodată, într-un studiu realizat de Banca Mondială, care analizează efectul de magnet al oraşelor, Clujul stă foarte bine, adaugă Răzvan Mustaţă. Din 2010 până în 2020, populaţia a crescut cu peste 12%. „Iar asta în contextul în care la nivel naţional înregistrăm un declin demografic în majoritatea reşedinţelor de judeţ. Tot în aceste oraşe, creşte ponderea populaţiei de seniori, cei care se îndreaptă spre pensie.“
La polul opus, populaţia tânără a oferit Clujului stabilitate demografică. Iar migraţia internă pe segmentul 18-24 de ani continuă să asigure această stabilitate.
„Populaţia flotantă, studenţi din alte localităţi precum şi cei internaţionali, generează o cerere agregată constantă pentru bunurile de larg consum şi pentru servicii. La nivelul anilor 2024-2025, costul pe care l-a avut un student în Cluj care stă un cămin a fost de circa 400 euro pe lună. Iar costul unui student care nu stă în cămin, ci în chirie, ajunge undeva la 700-900 de euro/lună. Dacă facem un calcul estimativ conservator, pornim de la doar 70.000 de studenţi în zona metropolitană a Clujului, studenţi care sunt prezenţi fizic în oraş – populaţia academică poate să fie mult mai mare şi să avem studenţii de la învăţământ la distanţă sau sub alte forme.“
Către ce merg banii?
Dacă aceşti 70.000 de studenţi realizează o cheltuială medie ponderată în Cluj de 600 euro pe lună, ei infuzează direct în economia locală aproximativ 42 de milioane de euro lunar. Asta înseamnă aproape 500 de milioane de euro pe an. Această sumă nu este economisită, ci pusă în circulaţie imediat. Ea ajunge în economia reală a Clujului.
„Conform datelor pe care noi le avem, din această sumă, aproximativ 45% merge către piaţa imobiliară. Asta înseamnă chirii, întreţinere şi tot ceea ce este conex cu această zonă. Apoi, 35% merge în zona bunurilor de larg consum şi aproximativ 15% în zona de HoReCa şi servicii. Pe studenţii din Cluj, cei care locuiesc cu familia, i-am asimilat în segmentul de cămin dat fiind că taxa plătită pentru cămin e destul de mică.“
De-a lungul anilor, Clujul a atras investiţii multiple, iar unele firme au decis să vină aici tocmai datorită mediului universitar şi a resurselor umane pe care le generează aceste universităţi.
„O firmă care a avut de ales între Budapesta şi Cluj a ales Clujul fix datorită acestui fapt. Au spus că avem resursă umană, avem stabilitate din punct de vedere al populaţiei şi al structurii populaţiei.“
Despre forţa economică
Sunt câţiva factori care pun Clujul sub lumina reflectoarelor.
Oraşul reprezintă prima opţiune în topul preferinţele cetăţenilor români care iau în considerare relocarea, explică Răzvan Mustaţă. Inclusiv a depăşit Bucureştiul. Este un indicator subiectiv şi este strâns legat de oportunităţile educaţionale şi de cele din sistemul economic. Un al doilea factor important îl reprezintă PIB-ul per capita. „Suntem pe locul doi în România după Bucureşti, care e oraş-capitală şi care beneficiază de multe resurse. Aşadar, oferă perspective. Eu m-am născut la Alba Iulia şi am venit la Cluj atunci când am început facultatea. Oraşul are şi o particularitate din punct de vedere geografic. E într-o vale, ca într-o covată. Economiştii spun că suntem în covata care adună banii din regiune, bani care contribuie la dezvoltarea economică a oraşului.“
Depsre UBB
Universitatea Babeş-Bolyai reprezintă o comunitate academică formată din aproximativ 55.000 de persoane.
„La UBB avem trei limbi oficiale – română, maghiară şi germană – şi 23 de facultăţi.“
Cea mai nouă a început să funcţioneze din acest an universitar – este Facultatea de Ştiinţe Medicale şi ale Sănătăţii. De asemenea, prin extensiile pe care le are şi prin centrele universitare pe care le-a dezvoltat, ultimul dintre ele în Reşiţa, universitatea este prezentă în aproximativ 15 oraşe în afara Clujului din 12 judeţe din România.
„Spre exemplu, în Reşiţa avem un centru universitar în care avem o facultate de inginerie. Una dintre cele 23 de de facultăţi ale universităţii este în Reşiţa. De asemenea, avem alte facultăţi care sunt prezente aici prin departamente sau prin programe de studiu. Totodată, la Sighetul Marmaţiei avem o extensie, există un departament al facultăţii de geografie şi alte două facultăţi.“
Astfel, studenţii de aici învaţă 100% la ei acasă.
„Deocamdată nu am luat în calcul alte dezvoltări de gen, dar având în vedere experienţa pe care o avem, oricând există solicitări din partea reprezentanţilor administraţiei locale sau a populaţiei dintr-o anumită zonă, noi putem să facem acest lucru cu uşurinţă.“
Totodată, Universitatea Babeş Bolyai a investit foarte mult în tehnologie. Aşadar, există posibilitatea pentru studenţi să ia parte în programele de studiu cu învăţământ la distanţă sau fără frecvenţă, spune decanul. Nu trebuie să se mute la Cluj.
Ce caută studenţii?
Admiterea din vara şi toamna anului trecut arată foarte clar că domeniul de psihologie este extrem de atractiv. În top sunt şi ştiinţele economice, business-ul, administraţia publică, comunicarea şi informatica.
„Chiar dacă domeniul informaticii are anumite fluctuaţii, a rămas atractiv pentru studenţi. De asemenea, observăm în cazul universităţii noastre şi o creştere a atractivităţii în rândul programelor mai speciale, care te duc către partea de creator de conţinut sau care te duc către limbi străine mai exotice, mai puţin uzuale, cum ar fi cele nordice“, conchide el.
Răzvan Mustaţă a fost prezent în cadrul emisiunii Cluj-Napoca, oraş de business, cultură şi centru universitar, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.
Anunțuri gratuite din Maramures