Animalele din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș se adaptează natural iernilor geroase, așa cum au făcut-o de-a lungul evoluției, iar în această perioadă se observă că urșii s-au retras la iernat, lucru confirmat prin monitorizarea urmelor și a camerelor de supraveghere.
Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că, spre deosebire de iernile blânde, când unii masculi nu iernează, întrucât găsesc hrană în păduri, în acest sezon majoritatea urșilor, inclusiv masculii mari, s-au retras în zone liniștite, stâncării și grote greu accesibile, unde nu îi pot deranja oamenii.
‘Urșii care sunt obișnuiți la hrănitoare, care sunt obișnuiți la observatoare, unde li se dă artificial mâncare, nu iernează. Dar urșii sălbatici își respectă codul genetic. Având în vedere că e o iarnă relativ normală, în decembrie încă nu a fost iarnă, dar acum e o iarnă așa cum trebuie să fie în fiecare an, ei se duc la iernat. La noi, în parc, majoritatea urșilor pe care-i avem și sunt filmați pe camere au comportament normal de urs sălbatic, care se și teme de om. Noi zilnic mergem pe teren și îi vedem foarte rar, deci nu sunt obișnuiți cu omul’, a spus Hegyi Barna.
Potrivit acestuia, în parc există în permanență aproximativ 10-15 urși, însă pe timpul iernii numărul acestora crește semnificativ, ajungând la peste 100, prin migrarea exemplarelor din zonele învecinate.
‘În mod normal, avem între 10-15 urși permanent, având în vedere că terenul, care este ori pădure compactă, ori stâncărie, nu-i cel mai bun din punct de vedere al hranei pentru urs. (…) Dar pot să se adune mai mult de 100-150 de exemplare pe timpul iernii, în zona Hășmașu Mare, Hășmașu Negru. Vin din zonele adiacente, din celelalte păduri. (…) Pe creasta aceasta a Hășmașului- Hășmașu Mare, Hășmașu Negru- aici se adună pentru iernat, pentru că e stâncărie, sunt grote, sunt bârloguri mai mici, unde ei se retrag. Iar zăpada se așterne pe ei și atunci stau acolo în liniște, că nu e acces uman, și stau la căldură’, a explicat directorul Parcului.
El a adăugat că, în primăvară, în zonă se creează o adevărată ‘autostradă’ a urșilor, pentru că animalele pleacă din zonele înalte, unde nu există hrană suficientă.
‘Având în vedere că în zonele înalte nu prea se găsește mâncare, urșii încep să migreze. Și atunci, pe noroi sau pe zăpadă, sunt o mulțime de urme, parcă ar fi o autostradă, de aceea zicem că e autostrada urșilor’, a arătat Hegyi Barna.
În această perioadă, alte mamifere, precum cerbii și căprioarele, coboară în zone mai joase, în văi sau pe terenuri agricole, unde găsesc mai ușor hrană.
De asemenea, și caprele negre se retrag în păduri, unde stratul de zăpadă este mai subțire și pot fi ușor de observat.
Și lupii și râșii rămân activi pe timpul iernii, fiind văzuți frecvent pe camerele de monitorizare.
Hegy Barna a arătat că râșii au teritorii bine definite și un program regulat de patrulare, iar la finalul lunii ianuarie, când începe perioada de împerechere, sunt observați mai des.
‘Avem, de exemplu, într-o zonă, un râs care vine în fiecare lună, într-o anumită zi, de obicei după-masă, între orele 16:00 și 17:00. O zi în plus sau minus, dar cam în aceeași perioadă. Înseamnă că râsul respectiv, dacă nu este deranjat, își respectă foarte mult teritoriul și are obiceiuri de a patrula, de a verifica dacă mai sunt alte exemplare de râs, de a vâna pe acel teritoriu’, a precizat directorul Parcului.
Moartea animalelor în natură, mai ales pe timpul iernii, este rar observată de rangerii parcului, deoarece hoiturile sunt rapid consumate de carnivore, în special de urși.
‘Nimic nu se pierde în natură. Și hrana preferată a urșilor sunt hoiturile acestea, deci animalele care mor. Dar foarte rar le găsim că (…) natura în două-trei zile are grijă să rămână numai câteva oase după orice animal care moare din cauze naturale sau de omorât de prădători’, a menționat Hegy Barna.
Un pericol major pentru fauna sălbatică îl reprezintă, și în sezonul de iarnă, deranjul uman, în special folosirea snowmobilelor.
Aceste vehicule provoacă stres animalelor și pot duce la moartea păsărilor mici, care nu își permit pierderea de energie în nopțile foarte reci.
‘Păsările încearcă să supraviețuiască în această perioadă.. De aceea este foarte dăunător obiceiul de a merge cu snowmobilul. (…) Cei care practică acest sport spun că nu fac nicio pagubă, că merg pe stratul de zăpadă. Dar e un deranj extrem, mai ales în perioada aceasta de iarnă, pentru că sunt specii de păsări care au numai câteva grame sau câteva zeci de grame și care poate că găsesc atâta mâncare încât să își țină cald corpul acela mic și să supraviețuiască peste zi. Și dacă sunt deranjate și trebuie să zboare și trebuie să-și consume energia, pot să nu treacă peste o noapte geroasă. Deci, deranjul e foarte periculos pentru păsări, de exemplu, în perioada asta, când frigul e foarte mare și găsesc mâncare foarte greu’, a explicat directorul Parcului.
Și celelalte animale sunt deranjate de cei care merg cu snowmobilul, pentru că trebuie să își schimbe locul și să își consume energia și, în acest fel, lupta pentru supraviețuire e mai grea.
În plus, aceste activități pot distruge puieți și plantații forestiere.
În această perioadă, administrația parcului desfășoară un program complex de monitorizare, prin patrule regulate ale rangerilor, urmărirea urmelor, utilizarea GPS-ului și a camerelor de supraveghere.
Hegyi Barna a menționat că toate informațiile sunt centralizate într-o bază de date, care este folosită inclusiv pentru evaluarea impactului eventualelor investiții din zonă.
Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, aflat în Munții Hășmaș, pe teritoriul județelor Harghita și Neamț, se întinde pe o suprafață de aproximativ 7.000 de hectare și cuprinde specii rare de plante și păsări, Lacul Roșu – unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Europa Centrală și de Est -, precum și Cheile Bicazului, una dintre cele mai spectaculoase zone turistice din România. AGERPRES/(A, AS – redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Anunțuri gratuite din Maramures
