Născut la poalele Alpilor și format profesional în Austria, Stefan Bichler a ajuns să cunoască România mai bine decât mulți dintre cei care s-au născut aici. O parte importantă din povestea sa personală și profesională se scrie, de mai bine de două decenii, la Sibiu.
Ajuns pentru prima dată în România la sfârșitul anilor ’90, din curiozitate și din dorința de a cunoaște o țară despre care se știa prea puțin în Occident, Stefan a rămas fascinat de aceste locuri și de oameni. Astăzi, le vorbește străinilor despre România din interior, prin experiențe directe și povești construite în timp și trăite pe viu.
Prima întâlnire cu România: 1997, Poiana Brașov și București
Stefan Bichler a ajuns pentru prima dată în România în 1997, când a participat la o întâlnire internațională organizată la Poiana Brașov și în București. Era o perioadă în care România era puțin cunoscută în Occident, iar informațiile ajungeau fragmentar. Chiar și așa, încă de la acea primă vizită, țara i s-a părut interesantă, diferită și demnă de explorat mai atent.
Acea primă experiență nu a rămas una izolată. După întoarcerea acasă, a început să se informeze mai mult despre România, despre transformările prin care trecea și despre viața de zi cu zi de aici. Curiozitatea inițială s-a transformat treptat într-un interes constant.
Atracția pentru voluntariat l-a adus din nou în România, iar în 1999 a ajuns pentru prima dată la Sibiu. Orașul l-a cucerit rapid, prin atmosferă, oameni și ritmul său diferit, iar această primă întâlnire avea să joace un rol important în deciziile sale ulterioare. Sibiul nu a fost doar un popas, ci un loc în care Stefan a simțit că ar putea trăi. De aici a început să descopere Transilvania din interior, de data aceasta nu doar ca turist.
Profesor la Apoldu de Sus
La scurt timp, viața l-a pus într-o ipostază neașteptată: cea de profesor. În perioada 2000-2001, Stefan a predat la Apoldu de Sus, deși nu avea o calificare formală în domeniul educației. A făcut zilnic naveta între Sibiu și Apoldu de Sus, iar acea experiență l-a apropiat de realitățile sistemului de învățământ românesc.
Această perioadă i-a oferit o perspectivă directă asupra muncii din școli și l-a ajutat să dezvolte un respect profund pentru cadrele didactice. „Este o muncă foarte importantă pentru societate. Am învățat să îi respect pe toți cei implicați în sistemul educațional. Tot prin această experiență, mi-am dat seama că pedagogia și statutul de profesor nu sunt neapărat pe gustul meu sau meseria mea de vis. Nu am fost calificat, dar am predat aproape toate materiile. Am făcut asta până în 2001”, povestește Stefan.
Un austriac care nu-i pasionat de schi
Cu umor, Stefan spune că nu s-a potrivit niciodată cu clișeul austriacului pasionat de schi. Deși a copilărit foarte aproape de Munții Alpi, într-o zonă care îi amintește de peisajele din jurul Sibiului, sporturile de iarnă nu au jucat un rol important în viața sa.
A locuit la aproximativ o oră de Viena, într-o zonă de navetiști, și este recunoscător că a beneficiat de o educație bună. A fost influențat și de istoria familiei sale, care are rădăcini în fostul Imperiu Austriac, inclusiv în regiuni care astăzi fac parte din Cehia. Spune că nu s-a simțit niciodată „exotic” ca austriac în Ardeal. La București, în schimb, percepția a fost diferită.
La sfârșitul lui 2001, Stefan s-a întors în Austria, unde a lucrat timp de doi ani ca redactor într-o agenție de relații publice. Mulți dintre colegii săi știau că trăise o perioadă în România, la Sibiu, și erau curioși să afle mai multe despre această țară.
„Cei care voiau să afle despre România veneau și mă întrebau pe mine. La vremea aceea, nu se știau foarte mult despre aceste locuri. Văzând interesul oamenilor, m-am gândit să transform acest lucru într-un business. Așa că am revenit la Sibiu, pentru că prinsesem deja mici rădăcini aici, chiar dacă, din punct de vedere financiar, Bucureștiul ar fi fost poate o alegere mai potrivită”.
În 2002-2003, Stefan s-a stabilit definitiv la Sibiu. Aici și-a început activitatea profesională axată pe consultanță pentru persoanele interesate de România. A colaborat frecvent cu agenții de turism și cu oameni care voiau să înțeleagă mai bine contextul local, cultural și social. Această activitate a devenit, în timp, una constantă, bazată pe experiența sa directă și pe capacitatea de a le explica altora cum este România din interior, nu prin stereotipuri.
Zece ani ca purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice
Mai târziu, Consistoriul Bisericii Evanghelice din Piața Mare căuta un purtător de cuvânt și un responsabil pentru relații publice. Stefan a devenit primul purtător de cuvânt al instituției și a ocupat această funcție timp de zece ani, între 2013 și 2023. Această perioadă a coincis și cu un proces accelerat de digitalizare, influențat decisiv de pandemie.
„A fost extrem de interesant, pentru că, în doar trei-patru săptămâni, și ca biserică am făcut pași importanți spre digitalizare. Probabil că fără pandemie nu am fi reușit într-un timp atât de scurt. Digitalizarea a devenit normalitate și mă bucur că am contribuit și eu la această schimbare”, spune el.
Limba română a învățat-o treptat, fără grabă, în cafenele și la ieșirile cu prietenii prin oraș „Am învățat destul de repede. La început mi-a fost greu să vorbesc, bineînțeles, dar am început ușor, prin practică, și nu mi-a fost jenă să fac greșeli. În primii ani, până în 2010, am folosit limba română mai ales în timpul liber, așa că nu am avut stres din acest punct de vedere”, spune, râzând, Stefan.
Cu umor, recunoaște că a avut o adevărată „problemă” cu bucătăria românească, prea gustoasă ca să poți ține un regim alimentar. „Bucătăria românească nu te ajută deloc dacă vrei să slăbești. Îmi plac foarte mult preparatele de aici, brânzeturile, carnea, și cred că România este un adevărat paradis din punct de vedere alimentar, pentru că are legume și fructe proaspete”, spune el.
Liniștea de la Hosman și proiectele de azi
În prezent, Stefan își găsește liniștea la Hosman. Are propria firmă și a dezvoltat o afacere care organizează evenimente educative, de formare și informare despre România, dedicate străinilor.
„Activitatea este legată de cunoștințe generale despre cultura și viața din România, despre istorie și politică. Clienții mei sunt oameni din diferite domenii din spațiul de limbă germană – germani, austrieci și elvețieni. Ne dorim să dezvoltăm mai mult zona Hosman, pentru că vedem că există interes. Este un loc splendid de întâlnire: vin turiști cu rucsacul în spate, vin oameni pentru team building, iar toată lumea pleacă din Hosman cu amintiri frumoase”.
Anunțuri gratuite din Maramures
