Autostrada Sibiu – Pitești intră optimist în 2026. Primii kilometri și premierele de pe autostrada transcarpatică

2026 a adus vești bune pe șantierele montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești. Un segment ar putea fi inaugurat mai devreme, în acest an, încep forajele la Tunelul Poiana (1,7 kilometri), iar noi secțiuni intră în șantier pe Valea Oltului.

O treime din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești au fost deschiși traficului rutier, între localitățile Sibiu și Boița (14 kilometri) și Curtea de Argeș și Pitești (30 de kilometri).

Cea mai dificilă porțiune a primei autostrăzi montane din România, între Boița și Curtea de Argeș, se află în șantier și are termen de finalizare în perioada 2027–2028. Aceasta traversează Valea Oltului și Valea Băiașului, trecând prin județele Sibiu, Vâlcea și Argeș, pe o lungime de aproximativ 80 de kilometri.

Șantierele celor trei secțiuni sunt însă complexe, fiind necesară construcția a nouă tuneluri, cu o lungime totală de 8,5 kilometri, și a aproximativ 100 de pasaje.

Începutul anului 2026 a adus vești optimiste pe șantierele celor trei loturi aflate în lucru pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești.

Noi fronturi de lucru deschise în 2026 pe Boița – Cornetu

Localitatea sibiană Boița marchează începutul secțiunii montane a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, dar și al viitoarei autostrăzi A13 Sibiu – Făgăraș.

Pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești, lucrările la Viaductul Boița, în lungime de 650 de metri, au început în vara anului 2024, fiind cuprinse în Secțiunea Boița – Cornetu, de 31 de kilometri, proiectată pe Valea Oltului. În 2025, au intrat în lucru alte patru viaducte, în completarea acestuia, iar șantierul de la Boița a fost extins pe 4,5 kilometri.

În decembrie 2025, Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construcție pentru încă trei viaducte, dar și pentru Tunelul Boița, în lungime de 270 de metri, astfel că, la intrarea pe Valea Oltului, constructorii turci pot lucra pe un sector de șase kilometri, care cuprinde un tunel și șase viaducte.

În vara anului 2025, pe aceeași secțiune, au început lucrările și la Tunelul Robești (900 de metri), de pe Valea Oltului. Șantierul subteran a putut continua și la începutul anului 2026. „Săpăturile în versant nu sunt împiedicate de vremea de afară, ceea ce permite continuarea lucrărilor în siguranță. S-au excavat deja 240 de metri în galeria dreaptă și 200 de metri în cea stângă. Se pregătesc acum operațiunile pentru dinamitarea la capătul dinspre Sibiu al Tunelului Robești”, informa, zilele trecute, Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Pe segmentul Boița–Cornetu, primele două tuneluri, unul de 270 de metri și altul de 360 de metri, vor fi construite în zona localității Boița, la intrarea în defileul Oltului, pe partea dreaptă a văii.

Alte două tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ 1,39 kilometri (unul dintre ele depășind 1.000 de metri), vor fi realizate în zona Lazaret, pe partea stângă a văii. În aceeași zonă va fi construit și un ecoduct peste DN 7, râul Olt și calea ferată de pe Valea Oltului.Un alt tunel, de 1,6 kilometri, va fi construit la vest de localitatea Câinenii Mari, pe versantul stâng al defileului. În zona amenajării hidroenergetice de la Robești, traseul va traversa versantul printr-un tunel de circa 900 de metri, urmat de un alt tunel de aproximativ 455 de metri.

Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la Lotul 2 Boița – Cornetu, în valoare de peste 4,2 miliarde de lei, fără TVA, a fost semnat în 2022 de statul român și asocierea Mapa – Cengiz, având termen de finalizare anul 2028. Pe cei 31 de kilometri de pe Valea Oltului vor fi construite șapte tuneluri, un ecoduct în localitatea Lazaret și 48 de poduri, pasaje și viaducte.

Până în prezent, pentru cea mai mare parte a traseului, autorizațiile de construcție necesare nu au fost încă obținute de constructori, astfel că estimările privind finalizarea autostrăzii în 2028 sunt puse la îndoială de români. În prezent, potrivit CNAIR, progresul lucrărilor la autostrada de pe Valea Oltului a ajuns la șapte la sută.

Practic, în următorii ani, șoferii care vor tranzita Sibiul vor avea șanse mai mari să își continue călătoria pe autostradă de la Boița spre Făgăraș, decât pe Valea Oltului. Autostrada Sibiu – Făgăraș, în lungime de 68 de kilometri, se află în șantier și are termen de finalizare 2027 – 2028.

Pe Lotul Cornetu – Tigveni Începe forarea celui mai lung tunel, cu TMB

De pe Valea Oltului, traseul Autostrăzii Sibiu – Pitești este continuat de un alt sector spectaculos, care trece pe lângă Parcul Național Cozia. Lotul 3 Cornetu – Tigveni, de 37 de kilometri, începe pe malul stâng al Oltului, în zona Mănăstirii Cornet, de unde traseul va intra pe Valea Băiașului.

Traseul coboară spre Argeș, trecând prin Posada, locul faimoasei bătălii din 1330, când voievodul Basarab I a înfrânt armata regelui Carol Robert de Anjou, moment ce marchează începutul independenței Țării Românești. Tronsonul care se încheie la Tigveni, în apropiere de Curtea de Argeș, cuprinde Tunelul Poiana, în lungime de 1,7 kilometri, un ecoduct pe Valea Oltului și peste 50 de poduri, pasaje și viaducte.

Pentru aproximativ 25 de kilometri din traseul autostrăzii au fost emise autorizații de construcție, iar pentru restul segmentelor este necesară revizuirea acordului de mediu și realizarea exproprierilor suplimentare. În 2026 va începe forarea celui mai lung tunel de pe Autostrada Sibiu – Pitești. La începutul lunii ianuarie, utilajul TBM (Tunnel Boring Machine), folosit la săparea tunelurilor lungi, a fost adus în Portul Constanța. De aici, componentele sale au fost transportate la Călărași, pentru preasamblare.

„După asamblarea preliminară a unor elemente, segmentele acestui «uriaș tehnologic» vor fi transportate, cu autovehicule agabaritice, pe șantierul Secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a autostrăzii Sibiu – Pitești (A1). Acest utilaj tehnologic complex se remarcă prin câteva caracteristici notabile: diametru de 12,49 metri (cât o clădire cu patru etaje), lungime de 100 de metri (echivalentul unui teren de fotbal) și greutate de 3.300 de tone. Tunelul Poiana (1,7 kilometri) va fi primul tunel rutier din România forat cu tehnologia TBM, o premieră națională absolută”, a informat directorul CNAIR.

Tunelul Poiana, cu câte două galerii și două benzi pe sens, a fost planificat pentru a traversa Dealul Frăsinet, între județele Vâlcea și Argeș, fiind necesar pentru a evita zona cu alunecări active de pe Valea Poieni.

Tronsonul Cornetu – Tigveni, de pe Valea Băiașului, este construit de asocierea Astaldi/WeBuild – Tancrad. Contractul, semnat în 2022, are o valoare estimată de 5,32 miliarde de lei (fără TVA), iar finalizarea Secțiunii 3 este așteptată în perioada 2028–2029, în funcție de durata revizuirii acordului de mediu și de obținerea autorizațiilor de construire pentru restul traseului. Potrivit CNAIR, stadiul execuției a ajuns la circa 11 la sută.

Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș: primul tunel de pe A1, finalizat în 2026

Cele mai avansate lucrări de pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești sunt pe Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș, în lungime de zece kilometri. Este construită în județul Argeș și cuprinde Tunelul Curtea de Argeș, care străbate Dealul Momaia. Acest tunel, de 1,35 kilometri, format din două galerii unidirecționale, este primul tunel rutier forat și construit pe o autostradă din România. În decembrie a fost finalizată turnarea betonului rutier în tunel, iar lucrările începute în 2023 au ajuns la un progres de 83 la sută, pe întreg tronsonul.

„Termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor este anul 2027, dar, dacă se mențin ritmul activităților și mobilizarea din șantier, este foarte posibil să fie deschisă în 2026 circulația și pe această secțiune (9,8 km) a autostrăzii Sibiu – Pitești”, informa recent Cristian Pistol.

Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș mai cuprinde 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct având 630 de metri. Contractul, în valoare de 1,54 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027.

Construcția Autostrăzii Sibiu – Pitești va face posibilă conexiunea pe autostradă a regiunilor istorice Muntenia și Transilvania. Odată cu finalizarea celor aproximativ 80 de kilometri ai secțiunii montane și a unui segment de circa 10 kilometri din A1, între localitățile Holdea și Marginea, A1 va lega complet frontiera de vest a României, la Nădlac, de Capitală.