Alex Damian, Arhitect șef al Municipiului Alba Iulia, a anunțat, în urmă cu câteva zile, pe pagina sa de Facebook, faptul că “într-un spirit educativ și de transparență, în perioada următoare voi începe o serie de postări dedicate cetățenilor, prin care îmi propun să explic, pe înțelesul tuturor, care este rolul arhitectului-șef în administrația publică locală și ce presupune, în mod concret, activitatea zilnică din acest domeniu. Urbanismul și construcțiile nu sunt doar teme tehnice sau administrative, ci au un impact direct asupra modului în care trăim, ne deplasăm, ne odihnim și ne raportăm la orașul nostru.
Prin aceste postări voi prezenta, pe scurt și într-o formă accesibilă, cum sunt analizate și avizate proiectele de construcții, ce responsabilități au dezvoltatorii, ce atribuții are administrația și care sunt limitele legale ale intervenției publice. Scopul nu este acela de a critica, ci de a construi o mai bună înțelegere a mecanismelor care stau la baza dezvoltării urbane și a deciziilor care influențează forma orașului.”
Primul material la care a făcut referire Arhitectul șef din Alba Iulia, poate fi citit mai jos:
“Având în vedere temperaturile scăzute de afară și iarna destul de dificilă prin care trecem, vreau ca astăzi să vă propun o postare mai „de sezon”. Cu riscul de a trece temporar peste alte teme importante – la care voi reveni – aș vrea să vorbim despre eficiența energetică a imobilelor în care locuim sau pe care urmează să le construim ori să le achiziționăm.
Este un subiect pe care l-am urmărit constant în ultimii ani. Am participat la numeroase conferințe și prezentări, am parcurs zeci de ore de documentare, am citit foarte mult pe această temă și, poate cel mai important, am experimentat direct ce înseamnă eficiența energetică în cazul propriului șantier, pentru o locuință de aproximativ 125 mp. Toate acestea m-au ajutat să privesc lucrurile dincolo de teorie, din perspectiva confortului real, a costurilor pe termen lung și a calității vieții.
Deși necesitatea ca imobilele noi să atingă standarde de performanță energetică cu un consum de energie cât mai aproape de zero nu este deloc o noutate, ea a fost percepută mult timp ca atare. Legea privind performanța energetică a clădirilor există încă din 2005, moment în care am fost, practic, avertizați că risipa de energie din locuințe trebuie corectată. Aplicarea efectivă a acestor principii a fost însă amânată, oferindu-ni-se o perioadă de „grație” de aproape 15 ani, până în 2020, pentru a ne adapta, a crea cadrul necesar și a înțelege ce presupune cu adevărat această schimbare.
Obligativitatea a început timid, mai întâi pentru clădirile publice, apoi, din 2021, și pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale private. Chiar și așa, momentul a prins pe mulți nepregătiți. Legislația impunea rezultate, dar nu oferea încă instrumentele clare de aplicare. Mulți dezvoltatori au privit aceste cerințe cu reticență și au continuat să construiască după tiparele cunoscute, tratând performanța energetică ca pe un document suplimentar în dosar. Pentru persoanele fizice care își doreau o locuință, noile cerințe au fost percepute adesea ca o piedică în plus, nu ca un avantaj.
Abia din 2023 avem o metodologie clară de calcul al performanței energetice, care ne permite să discutăm concret, pe cifre și limite clare. În funcție de zona climatică în care ne aflăm – Alba Iulia se încadrează în zona climatică III – clădirile trebuie să respecte valori maxime privind consumul de energie și nivelul de poluare. Aceste valori nu sunt opinii sau preferințe, ci rezultate ale unor calcule fizice și matematice, adaptate tipului de clădire și modului de utilizare.
Și aici ajung la ideea care mi se pare esențială: performanța energetică nu ar trebui privită ca un moft, ca o impunere artificială sau ca o constrângere venită „din exterior”, ci ca o necesitate firească și un deziderat personal. În fond, vorbim despre dorința fiecăruia dintre noi de a trăi într-un spațiu sănătos, confortabil și eficient. Despre a nu lua astăzi decizii privind dimensiunea sau tipul unei locuințe pe care să le regretăm peste câțiva ani. Despre a nu ajunge să locuim într-o casă mare, dar să folosim iarna doar o cameră mică, pentru că aceea se încălzește mai repede și mai ieftin.
Trebuie să fim conștienți și de un alt aspect important: clădirile rezidențiale reprezintă, la nivel global, una dintre cele mai mari surse de consum de energie și de poluare, comparabile cu industria sau transporturile. Acestea nu sunt opinii, ci date documentate. În acest context, este firesc să ne întrebăm dacă nu este momentul să explorăm și alte moduri de a construi, mai responsabile și mai apropiate de mediul înconjurător.
Poate nu este nevoie să ne uităm exclusiv la exemplele europene contemporane. Putem privi și înapoi, la modul în care construiau bunicii și străbunicii noștri, adaptând soluțiile tradiționale la tehnologiile de astăzi. Lemnul, de exemplu, poate fi utilizat într-o varietate de aplicații rezidențiale și nu numai. Exploatat responsabil – și accentuez acest lucru – el poate contribui atât la obținerea unor performanțe energetice ridicate, cât și la demonstrarea unui respect real față de natură.
În acest spirit vreau să continui această serie de postări: cu accent pe informare, educație și conștientizare, nu pe impuneri sau etichetări. Pentru că modul în care construim astăzi ne va influența confortul, costurile și calitatea vieții pentru mulți ani de acum înainte.
În același timp, trebuie spus foarte clar că astăzi avem nu doar legislație, ci și norme de aplicare, iar acestea trebuie respectate. Concret, acest lucru înseamnă că recepția clădirilor a căror fază de autorizare a început după anul 2021 se poate realiza doar dacă imobilele respective dețin un Certificat de performanță energetică care să ateste atingerea standardului de clădire cu consum de energie aproape zero (NZeB). Certificatul nu este un document formal și nu ar trebui tratat ca atare, ci trebuie să confirme, pe baza unor calcule reale, că soluțiile proiectate și executate conduc efectiv la performanța energetică declarată. Din practica administrativă – fără a intra acum în exemple concrete – am observat existența unor astfel de certificate realizate „din pix”, care pentru mulți cumpărători de bună-credință pot ascunde lucrări care, în realitate, nu au fost executate sau nu au fost realizate la nivelul declarat. Este important de înțeles că administrația publică, prin reprezentantul care participă la recepțiile lucrărilor, verifică în principal existența documentelor și conformarea acestora cu situația din teren, însă dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția sunt cei care au atribuțiile directe de a accepta sau de a propune o lucrare spre recepționare.
În acest context, recomand cu toată convingerea ca orice persoană care intenționează să achiziționeze un imobil – fie locuință individuală, fie apartament – să solicite dezvoltatorului cartea tehnică a construcției. Acest document este esențial: aici se regăsesc toate lucrările executate, materialele utilizate, fișele tehnice ale echipamentelor și, acolo unde există transparență reală, chiar și valorile de piață ale acestora. Pe baza acestor informații, orice cumpărător poate face o verificare proprie sau poate apela la o firmă specializată. Pentru o verificare independentă și sumară, recomand inclusiv utilizarea unor instrumente online precum www.ubakus.de, unde, cel puțin informativ, poate fi analizată anvelopa clădirii și verificată coerența dintre datele din certificatul de performanță energetică și rezultatele generate de un program specializat.
Cea mai sigură variantă rămâne însă apelarea la un evaluator energetic independent, care are competențele necesare pentru o analiză completă. În final, performanța energetică a unei clădiri trebuie privită și dintr-o perspectivă pur economică. Majoritatea achizițiilor imobiliare se realizează prin credite care apasă bugetul unei familii timp de zeci de ani. O construcție ineficientă energetic nu face decât să genereze un al doilea „credit”, pe durată nedeterminată, reflectat în facturile lunare la utilități. Acest al doilea credit poate fi evitat dacă construim responsabil și dacă ne cerem drepturile. Obligativitatea legală se aplică tuturor constructorilor, iar verificarea suplimentară este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, pentru a ne asigura că investițiile făcute sunt corecte și sustenabile pe termen lung.
În încheiere (și știu că este o postare un pic mai lungă), aș vrea să subliniez încă o dată importanța verificărilor independente, făcute de profesioniști care nu au niciun interes comercial în vânzarea sau promovarea unui imobil. În cazul propriei construcții, am ales să fac un test de etanșeitate a clădirii (blower-door test), un instrument extrem de util pentru identificarea zonelor vulnerabile ale unei case, acolo unde pierderile de energie sunt reale, dar invizibile cu ochiul liber. Testul a evidențiat o serie de puncte sensibile care au necesitat remedieri, intervenții care, fără această verificare, ar fi rămas probabil neobservate. Menționez acest lucru nu pentru a face reclamă unei firme anume, ci pentru a arăta că există specialiști și instrumente obiective la care putem apela pentru evaluări independente, care nu fac altceva decât să confirme dacă ceea ce ni se prezintă în acte corespunde cu realitatea din teren. În final, aceste demersuri nu sunt un cost suplimentar inutil, ci o formă de protecție a investiției, a confortului și a calității vieții noastre pe termen lung.
P.S. Dacă atunci când achiziționăm o mașină second-hand, pe lângă preț, ne interesează istoricul ei, o ducem într-un service pentru o diagnoză, verificăm dacă kilometrajul este real și nu ne bazăm decizia exclusiv pe promisiunea vânzătorului că „mașina a fost condusă de o bătrânică din Germania, care mergea doar duminica la biserică și a ținut-o numai în garaj”, cred că este firesc să procedăm la fel și în cazul achiziției unui imobil.
Cartea tehnică a construcției este, în acest context, echivalentul cărții tehnice a mașinii – documentul care arată ce lucrări s-au executat, cu ce materiale și în ce condiții. Evaluarea realizată de un specialist independent (evaluator energetic, expert tehnic) este diagnoza care confirmă dacă ceea ce apare în acte corespunde realității din teren. Iar „bătrânica” este, de fapt, experiența, seriozitatea și credibilitatea dezvoltatorului sau a constructorului în piața imobiliară.
Cu cât suntem mai informați și mai exigenți înainte de achiziție, cu atât șansele de a face o investiție corectă, durabilă și confortabilă cresc. Informarea este o formă de protecție a propriei investiții și a calității vieții pe termen lung.”
Anunțuri gratuite din Maramures
