Municipiul Sibiu va primi anul acesta cu 5,23 milioane de lei mai puțin din cotele defalcate din impozitul pe venit, principala sursă de bani a bugetului local. Diminuarea apare în proiectul de rectificare a bugetului local, pe care Consiliul Local îl votează joi, 26 noiembrie, și i-a fost comunicată Primăriei de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu.

Proiectul este inițiat de primarul Astrid Fodor și se află la punctul 26 pe ordinea de zi a ședinței, programată de la ora 14:00.

Toată reducerea cade în ultimele trei luni ale anului

Pe tot anul 2026, Primăria estimase încasări de 373,14 milioane de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit. După rectificare, estimarea coboară la 367,90 milioane de lei, cu 1,4% mai puțin.

Toți banii lipsă sunt scăzuți din trimestrul al patrulea. Pentru octombrie–decembrie, suma programată scade de la 93,28 la 88,05 milioane de lei. Asta înseamnă cu 5,6% mai puțini bani exact în perioada în care primăriile plătesc de obicei cele mai multe facturi pentru lucrări și servicii.

Ce scrie și ce nu scrie în documentele Primăriei

Raportul de specialitate al Direcției Economice nu explică de ce s-a redus suma. Documentul arată doar că Finanțele Publice Sibiu au comunicat, prin adresa nr. 12406 din 5 noiembrie 2026, „influențele” cu care se modifică sumele din TVA și cotele din impozitul pe venit. Diminuarea de 5.232.000 de lei este trecută ca atare, fără nicio motivare.

Proiectul de hotărâre face trimitere și la referatul de aprobare al primarului, nr. 93936/2026. Acesta nu este însă inclus în documentația publicată pe site-ul Primăriei, care conține doar proiectul, raportul de specialitate și anexele cu cifre.

De unde vine, cel mai probabil: rectificarea bugetului de stat

Adresa Finanțelor către Primăria Sibiu a fost trimisă la șase zile după ce Guvernul a adoptat prima rectificare a bugetului de stat pe 2026. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 41/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 30 octombrie.

Anexa ordonanței cu influențele asupra veniturilor arată, la nivel național, că estimarea încasărilor din impozitul pe veniturile din salarii a fost redusă cu 488,4 milioane de lei. La rândul de cote defalcate din impozitul pe venit, adică banii care pleacă de la bugetul de stat spre primării și consilii județene, ordonanța operează o corecție de 327 de milioane de lei. Reducerea Sibiului, de 5,23 milioane de lei, este de ordinul a 1,6% din această sumă.

Paradoxul este că, per total, încasările statului din impozitul pe venit al persoanelor fizice cresc în rectificare, cu 1,7 miliarde de lei. Creșterea vine însă aproape integral din impozitul pe dividende, plus 1,45 miliarde de lei, iar din acesta primăriile nu primesc cote. Pe salarii, din care se alimentează bugetele locale, încasările sunt sub program.

Salariile din Sibiu cresc mai repede decât în restul țării

Datele statistice nu arată o problemă economică specifică Sibiului. În aprilie 2026, salariul mediu net din județul Sibiu era cu 10,2% mai mare decât cu un an în urmă. A fost singura creștere de două cifre din țară, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%, potrivit datelor INS citate de Ziarul Financiar. Ritmul s-a menținut și în lunile de vară, cu creșteri anuale de peste 10%.

Numărul salariaților a scăzut în schimb ușor. La sfârșitul lui august, în județul Sibiu lucrau cu acte puțin peste 145.000 de salariați, cu aproximativ 1.150 mai puțini decât cu un an în urmă, o scădere de sub 1%.

Datele INS sunt la nivel de județ, nu doar pentru municipiu, iar o parte dintre salariații din Sibiu lucrează la firme cu sediul în alte localități. Cu salarii în creștere de peste 10% și un număr de angajați aproape constant, scăderea nu pare să se explice prin evoluția pieței muncii locale. Mai degrabă indică o estimare inițială prea optimistă sau o corecție făcută la nivel național.

Cum ajung la Primărie banii din impozitul pe salarii

Primăriile nu încasează direct impozitul pe venit. Statul îl colectează lunar, apoi virează o parte din el în bugetele locale. Conform regulilor aplicate în 2026, comunelor, orașelor și municipiilor le revine 63% din impozitul pe venit plătit de contribuabilii care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor. Consiliile județene primesc 15%, iar banii se virează până pe data de 8 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

La începutul anului, Ministerul Finanțelor estimează cât va primi fiecare unitate administrativă, iar primăriile își construiesc bugetele pe aceste estimări. Când încasările reale sau calculele de la nivel central se schimbă, Finanțele comunică „influențele”, iar consiliile locale trebuie să rectifice bugetele.

Cotele din impozitul pe venit au fost în acest an subiect de dispută între primari și Guvern. În ianuarie, mai mulți primari au cerut Executivului să nu umble la aceste sume, pe care le consideră cea mai importantă și mai stabilă sursă de finanțare a orașelor.

Cum acoperă Primăria banii lipsă

Pe partea de venituri, aceeași adresă a Finanțelor aduce și bani în plus. Sumele din TVA pentru cheltuielile descentralizate cresc cu 1,07 milioane de lei:

  • 487.000 de lei pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav;
  • 455.000 de lei pentru căminele de vârstnici;
  • 84.000 de lei pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor;
  • 37.000 de lei pentru indemnizația îngrijitorilor informali;
  • 18.000 de lei pentru finanțarea de bază a școlilor.

Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, suma scade cu 8.000 de lei. Pentru școlile particulare și confesionale acreditate vin încă 116.000 de lei. Toți acești bani au însă destinație fixă și nu pot acoperi gaura din impozitul pe venit.

Cea mai mare reducere de cheltuieli din rectificare este la capitolul transporturi. „Pentru echilibrarea bugetului local”, cum scrie în raport, creditele pentru bunuri și servicii scad cu 3,33 milioane de lei. Pe tot anul, prevederea coboară de la 42,05 la 38,72 milioane de lei. Pe trimestrul al patrulea, scade de la 17,98 la 14,64 milioane de lei, adică aproape o cincime. Documentul nu precizează ce lucrări sau servicii de transport sunt amânate sau reduse.

Ce mai prevede rectificarea

  • Spitalul Clinic de Pediatrie primește 6 milioane de lei în plus din contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru bunuri și servicii. Banii intră în bugetul propriu al spitalului, nu în cel al Primăriei.
  • Poliția Locală primește 105.000 de lei pentru bunuri și servicii.
  • Casa de Cultură a Municipiului își suplimentează bugetul cu 72.000 de lei din venituri proprii, din spectacole și alte venituri.
  • Serviciul Public Managementul Integrat pentru Ecosisteme Urbane primește cu 500.000 de lei mai puțin de la bugetul local. Diferența urmează să o acopere din veniturile proprii obținute din prestări de servicii.
  • În programul de investiții intră două proiecte europene noi, finanțate prin Programul Regional Centru 2021–2027: platforma digitală „Sibiu Connect” și reabilitarea clădirii Colegiului Național „Samuel von Brukenthal”. Pentru ele se bugetează 850.000 de lei din Fondul European de Dezvoltare Regională și 130.000 de lei subvenții de la bugetul de stat. În paralel, 500.000 de lei sunt mutați de la investiții proprii în învățământ către proiectele cu fonduri europene.

Discuțiile despre bugetul pe 2027 au început târziu, după data legală. Săptămâna trecută, Astrid Fodor a participat la Adunarea Municipiilor, unde s-a vorbit despre bugetul pe 2027 și reforma administrativă.

La ședința de la final de noiembrie, consilierii locali votează și noul preț al căldurii furnizate de Urbana, din care bugetul local plătește subvenția pentru populație. Pe agendă este și terenul primit de la Consib, unul dintre cei mai mari datornici ai orașului.

Comentarii



Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *