După ce alte trei nave au fost atacate săptămâna trecută în apele teritoriale, România cere Uniunii Europene și NATO să se coordoneze în privința securității în Marea Neagră și să ne ajute cu noi arme de apărare. Mesajul e transmis de ministrul român de externe. Între timp, instituțiile responsabile de securitatea națională au decis să mențină avertismentul pentru navigatori pentru o zonă de 70 de kilometri pătrați, situată între Sfântu Gheorghe și Sulina: zona rămâne periculoasă!

Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV

Două din cele trei nave care au fost lovite în weekend părăsiseră deja, luni după-amiază, apele României, spune, pentru Libertatea, căpitanul șef al Portului Sulina, Vasile Schiau.

Una dintre nave a plecat direct la Istanbul, pentru reparații, alta a ajuns în Ucraina, după ce abia primise acceptul să intre pe Canalul Sulina, luni dimineața, din cauza vremii rele.

Una dintre nave transporta mii de tone de motorină. Dacă nava atacată lua foc, exista riscul unei catastrofe ecologice în apropierea Deltei Dunării, zonă protejată internațional.

Luni după amiază, echipajul celei de-a treia nave încă negocia cu armatorul ce să facă mai departe.

Căpitanul șef al Portului Sulina, Vasile Schiau, povestește pentru Libertatea că el însuși a mers până la două dintre cele trei trei nave lovite de drone aeriene și navale. „Părerea mea este că atacul nu a vizat uciderea echipajului, ci doar scoaterea navelor din funcțiune”, explică Vasile Schiau situația de la bordul uneia dintre ele.

Luni după amiaza, până la 80 de nave așteptau în largul Marii Negre să intre pe canalul Sulina. Doar șase au avut acces pe singurul canal navigabil de pe Dunărea românească, cele care transportau mărfuri inflamabile.

Tot luni după amiază, o navă cargo s-a răsturnat în largul Bulgariei, după ce a fost lovită de drone, potrivit membrilor echipajului, a scris AFP, preluată de news.ro.

Cei 12 membri ai echipajului au fost evacuaţi cu elicopterul, a anunţat Ministrul bulgar al Transporturilor.

O zonă românească a Mării Negre a devenit oficial zonă periculoasă pentru navigație

Ultimele trei atacuri asupra navelor, unul după altul, la un interval de câteva ore, în spațiul maritim românesc, arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei escaladează din nou.

Nordul Mării Negre e considerat zonă de război de multă vreme, iar acum apele teritoriale românești, adică vestul mării, ajung să devină periculoase. În funcție de deciziile pe care le iau armatorii și comandanții navelor, vapoarele se refugiază sau nu din porțiunea internațională a Mării Negre, care nu e spațiu NATO, în apele teritoriale ale României, ape NATO, considerate până acum, ape sigure.

Luni, 16 noiembrie, Direcția Hidrografică Maritimă, instituție a Ministerului Apărării Naționale, responsabilă de analizarea securității navigației, dar și de căile de comunicații navale, a decis să mențină avizul dat navigatorilor duminică, 15 noiembrie.

Surse la curent cu situația au precizat, pentru Libertatea, că decizia a fost luată împreună de mai multe instituții responsabile de securitatea națională care s-au consultat. Avizul avertisment se menține până la noi ordine.

Decizia a fost luată în contextul în care, luni după-amiaza, specialiști în explozibili erau implicați în noi misiuni pe mare.

Ministerul Apărării anunțase luni dimineața, că o echipă de scafandri militari specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive (EOD) din cadrul Forțelor Navale Române plecase la aproximativ 45 de mile marine est de Mangalia să evaluaze pirotehnic bucăți de dronă aeriană semnalate în derive, iar o a doua echipă EOD urma să meargă la bordul unui dragor al Forțelor Navale Române pentru o intervenție similar în zona Sfântu Gheorghe.

Luni seara, MApN a anunțat că, din cauza vremii nefavorabile, militarii EOD nu și-au putut executa misiunile și s-au întors la țărm.

Un avion militar francez de supraveghere, ATLANTIQUE 2 (ATL-2), aflat în misiune temporară în România, a semnalizat duminică, 15 noiembrie, prezența a două drone aeriene în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 45 de mile marine est de Mangalia, respectiv la 53 de mile marine est de Chituc.

Fostul locțiitor al Forțelor Navale Române, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică pentru Libertatea ce înseamnă exact că o parte din Marea Neagră românească a devenit o zonă expusă riscului: „Acel raion pentru care s-a dat aviz este navigabil, dar cei care intră în el trebuie să aibă oameni care să fie capabili să poată evita pericole, să fie om la bord care supraveghează permanent tot ce se află în jurul navel”.

Cum află Rusia ce nave trebuie să atace

Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, mai explică pentru Libertatea și cum poate afla Rusia ce nave vor ajunge țintele sale.

Pe de o parte, navele sunt conectate la un sistem internațional de comunicații maritime – Sistemul de Identificare Automată (Automatic Identification System – AIS). Este un sistem similar transponderului de la avioane.

„Când o navă are sistemul pornit, se știe de unde a plecat și unde ajunge”, detailează contraamiralul de flotillă. El adaugă că toate navele care vin către Ucraina trec prin strâmtorile turcești Bosfor și Dardanele unde navigatorii ar fi obligați să declare ce transportă.

„Rușii au sigur oameni care monitorizează aceste strâmtori. În plus, calculează: dacă luni la prânz o navă trece prin Bosfor, e clar că în două zile, e la Sulina. Ori, la Sulina nu ai de ce să descarci petrol”, continuă fostul lider militar al Forțelor Navale.

Toate informațiile de acest tip, cumulate cu altele, de intelligence, odată ce sunt puse cap la cap, pot indica ce transportă o navă și dacă ea trebuie să nu mai ajungă la destinație, din punctul de vedere al atacatorului.

De exemplu, o navă care transportă motorină. Acest combustibil poate fi folosit și pe front de mașinile militare dar și la încălzirea populației. Ori, crede Ciorobea, Rusia nu mai e interesată acum doar de estul Ucrainei, adică de Donbas, ci de toată Ucraina.

Contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea crede că Rusia încalcă tratatul de bună vecinătate cu România

Fostul locțiitor al Forțelor Navale crede că Rusia escaladează atacurile din Marea Neagră în contextul noilor negocieri pentru încetarea războiului din țara vecină, pentru că „se pare că Statele Unite ale Americii au acceptat o nouă arhitectură de securitate în Europa. Iar dacă SUA au acceptat asta înseamnă că trebuie schimbată actuala arhitectură”.

Contraamiralul de florilă în rezervă este convins că Rusia forțează acum disensiuni între aliații europeni dar și „ca România să facă precum Bulgaria”. Ciorobea se referă la decizia liderilor politici de la Sofia de a nu mai sprijini militar Ucraina.

„Încetarea finanțării Ucrainei ar lăsa lăsa țara fără gaze, fără petrol pe timp de iarnă, iar asta poate ar determina populația să-l dea jos pe Zelenski”, explică militarul.

Constantin Ciorobea amintește în actualul context de Tratatul bilateral din 4 iulie 2003 privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă și spune că Moscova îl încalcă acum, prin atacurile din apele naționale.

Între altele, tratatul prevede că:

„-Părţile contractante dezvoltă relaţii de prietenie, cooperare, înţelegere şi respect reciproc, conducându-se în relaţiile reciproce după principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi după normele general recunoscute ale dreptului internaţional.

-Părţile contractante soluţionează pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.

-Ele reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi şi de a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi culturală”.

La articolul 2, Tratatul bilateral din 4 iulie 2003 privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă stipulează că „părţile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice”.

Acordul din 2003 dintre România și Rusia mai prevede că cele două părți „sprijină activ dezvoltarea procesului de întărire a securităţii şi colaborării în Europa, pe baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, a Cartei pentru Securitate Europeană şi a celorlalte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa”.

Actul Final de la Helsinki, semnat în 1975 de 35 de state, inclusiv de Rusia și Statele Unite, este un acord politic care descrie cooperarea dintre NATO și Uniunea Sovietică după Războiul Rece.

Principiile prevăzute în acord acord vizau între altele, inviolabilitatea frontierelor, neagresiunea, consolidarea încrederii în domeniul militar.

Ce face România în context

Prezent luni, 16 noiembrie, la reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene, șeful Diplomației Române, Dan Neculăescu (fost ambassador la NATO), a anunțat că cere aliaților din UE și NATO să se coordoneze și să sprijine împreună cu noi capabilități.

Ministrul român de Externe a anunțat o reuniune dedicată Mării Negre luni seara, la Bruxelles, ce va avea loc după Consiliul Afacerilor Externe.

„Ne vom întâlni cu partenerii noştri: Turcia, Armenia şi Azerbaidjan. Este important să discutăm despre conectivitate, dar şi despre securitate. Aceste aspecte sunt de o mare importanţă, iar punctele lor de vedere sunt, de asemenea, esenţiale”, a precizat Neculăescu.

Marți și miercuri, miniștrii de externe ai Uniunii se vor întâlni cu cei Apărării, iar situația de Securitate din Marea Neagră va fi discutată.

Link sursă




Anunțuri gratuite din Maramures

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *