Ziua 1725 Donbas contra NATO. Casa Albă, în contradicție cu Kremlinul. Armata lui Putin, decimată în Donbas. Drone și F-16 la Insula Șerpilor

În ziua 1725 de război în Ucraina, Casa Albă contrazice Kremlinul în privința agendei summit-ului trilateral Trump–Putin–Xi Jinping: Washingtonul anunță că pacea din Ucraina nu va fi discutată la întâlnirea din 19 noiembrie, în timp ce Moscova susține că negocierile privind încheierea conflictului vor continua cu această ocazie.

Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a dezvăluit că negociatorii americani au ridicat pentru prima oară la Abu Dhabi posibilitatea ca Ucraina să renunțe la regiunea Donbas în schimbul aderării la NATO.

La noi, în doar câteva ore, radarele MApN au detectat în zori și seara drone în zona Insulei Șerpilor, fiind ridicate avioane F-16 și emise mesaje RO-Alert pentru oamenii din Tulcea.

Forțele ucrainene au lovit o stație petrolieră din regiunea rusă Samara, un nod esențial pentru sortimentul de țiței destinat exportului, în contextul în care producția de petrol a Rusiei a crescut în octombrie, contribuind la revenirea pieței globale pe surplus, pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran în februarie.

În schimb, Rusia suferă pierderi masive în Donbas. 40% din numărul total al militarilor ruși uciși au pierit în bătăliile pentru Avdiivka, Pokrovsk și Bahmut, scrie Financial Times.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că țara sa nu va finanța, pentru moment, achizițiile de armament american pentru Ucraina, din cauza cheltuielilor sale ridicate pentru apărare.

În SUA, doi senatori democrați acuză lipsa de transparență a SpaceX și cer clarificări privind restricțiile Starlink și Starshield, care afectează comunicațiile militare ale Ucrainei. Demersul precede o anchetă pe care democrații din Congres intenționează să o lanseze în ianuarie 2027 privind gestionarea de către Casa Albă a războiului din Ucraina și implicarea lui Elon Musk.

Negocierile de pace

• Donbas contra NATO – Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit că negociatorii americani au ridicat posibilitatea ca Ucraina să renunțe la regiunea Donbas în schimbul aderării la NATO, la cea mai recentă rundă de discuții de pace desfășurată la Abu Dhabi. Este pentru prima dată când o asemenea formulă este pusă explicit pe masa negocierilor, a afirmat liderul de la Kiev, potrivit Bloomberg.

• Casa Albă exclude războiul din Ucraina de la întâlnirea Trump-Putin-Xi – Donald Trump se va întâlni cu Vladimir Putin și Xi Jinping, pe 19 noiembrie, la un summit organizat la Shenzhen. Potrivit Casei Albe, discuțiile vor viza reducerea armamentului nuclear și situația din Iran, însă războiul din Ucraina nu va figura pe agendă, deoarece Washingtonul poartă negocieri separate cu Kievul și Moscova, iar China nu face parte din acest proces diplomatic, scrie Kyiv Post. Anunțul contrazice declarațiile anterioare ale Kremlinului, care a susținut că Trump și Putin vor continua discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina cu ocazia summit-ului din China.

• Propunerea rușilor de la Abu Dhabi – Moscova solicită retragerea trupelor și bazelor NATO la pozițiile din 1997, oprirea extinderii Alianței și încetarea sprijinului militar occidental pentru Ucraina. Documentul prezentat de oficialii ruși în timpul negocierilor de la Abu Dhabi reia, în mare parte, condițiile formulate de Kremlin cu două luni înainte de invazia pe scară largă din februarie 2022. Detalii AICI.

• Moscova zice că NATO e ca o “măsea stricată” – Europa ar fi mai sigură fără NATO, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, comparând organizația cu o “măsea stricată”, conform dpa. “Dacă NATO nu ar exista – adică, dacă alianța nu ar fi jucat și nu ar continua să joace rolul pe care l-a avut – securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă. NATO este tocmai acea organizație care – am putea spune, ca o măsea stricată – a slăbit sistemul imunitar al Europei, al părții sale occidentale, al Europei Centrale și, de fapt, al întregii lumi, solicitând și consumând o cantitate colosală de resurse pentru măsuri de reacție”, a spus Zaharova. Ea a reacționat la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, potrivit agenției ruse de presă TASS. Merz a afirmat că nu este necesar să se discute cu Rusia chestiuni legate de o arhitectură de securitate europeană. “Nu trebuie să discutăm despre asta – ea există deja”, a spus el.

Alte informaţii importante de azi despre războiul din Ucraina

• Drone şi F-16 la Insula Şerpilor – Ministerul Apărării a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat în această seară o țintă aeriană la est de Insula Șerpilor. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, a precizat MApN. La ora 20:51 a fost transmis un mesaj RO-ALERT, iar la ora 21:37 alerta aeriană a încetat. Și în cursul dimineții a fost o alertă aeriană în zona Insulei Șerpilor: o dronă în zona Insulei Șerpilor și au fost ridicate două avioane F-16 de la Fetești pentru monitorizarea situației. Autoritățile au emis două mesaje RO-Alert pentru populația din estul și nordul județului Tulcea, la orele 04:45 și 05:39, alerta aeriană fiind ridicată la 05:52.

• Navă lovită de dronă în apele teritoriale ale României – O navă comercială sub pavilion Palau a fost lovită de o dronă în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apele teritoriale ale României, la 12 kilometri nord de Sfântu Gheorghe. Cargoul Larissa 1 se afla în apropierea Deltei Dunării, iar în urma impactului a fost avariată macaraua de marfă. Detalii AICI.

• Stație petrolieră lovită de drone ucrainene – Forțele ucrainene au lovit o stație petrolieră din regiunea rusă Samara, un nod esențial pentru sortimentul de țiței destinat exportului, cunoscut sub numele de „Urals”, a anunțat azi Statul Major General al Ucrainei. Un incendiu a izbucnit la unitatea situată în apropierea localității Prosvet, la aproximativ 950 km est de teritoriul controlat de Ucraina, iar mai multe rezervoare de stocare a petrolului au luat foc, a raportat sursa citată de Kyiv Independent. Această stație reprezintă unul dintre cele mai importante noduri din sistemul rus de export de energie. Ea primește țiței prin conducte din Tatarstan, vestul Siberiei și alte regiuni ale Rusiei. Aici, țițeiul e amestecat pentru a obține sortimentul „Urals”, care reprezintă până la jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei.

• Putin și-a pierdut aproape jumătate din armată în Donbas – Aproape 40% din totalul militarilor ruși uciși au pierit în bătăliile pentru Avdiivka, Pokrovsk și Bahmut. Potrivit Financial Times, peste 120.000 de militari ruși au fost uciși în apropiere de Avdiivka și Pokrovsk, iar alți 48.000 au murit lângă Bahmut. Aceste cifre reprezintă laolaltă aproximativ 37% din totalul militarilor ruși uciși în acest război – un număr estimat de FT la cel puțin 450.000. Incluzând și decesele neraportate, numărul total al militarilor ruși uciși ar putea ajunge la 550.000 până în august 2026, estimează cotidianul american. Dacă ritmul actual se menține, această cifră ar putea crește la 650.000 până la sfârșitul anului. FT menționează că cifrele sunt estimări aproximative – numărul real al celor uciși ar putea fi mai mare.

• Polonia nu cumpără armament din SUA pentru Ucraina – Premierul polonez Donald Tusk a declarat că țara sa nu va finanța, pentru moment, achizițiile de armament american pentru Ucraina în cadrul programului PURL, din cauza cheltuielilor sale ridicate pentru apărare. Acest program, derulat de SUA și NATO, permite aliaților din cadrul Alianței să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Tusk a precizat că l-a informat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre această decizie. „Am oferit și continuăm să oferim un sprijin substanțial Ucrainei. Avem un deficit bugetar semnificativ și alocăm resurse importante pentru apărare. Prin urmare, am explicat că, având în vedere situația noastră financiară, Polonia nu va mai contribui cu fonduri suplimentare, întrucât avem propriile cheltuieli de securitate, care sunt, probabil, printre cele mai ridicate din Europa”, a declarat Tusk.

• Democrații îi cer lui Musk documentele despre restricțiile Starlink din Ucraina Doi senatori democrați i-au cerut lui Elon Musk și companiei SpaceX să păstreze toate documentele și comunicările referitoare la restricționarea serviciilor Starlink și Starshield în Ucraina, pe fondul unor noi perturbări ale sistemului de comunicații folosit de armata ucraineană, scrie Wall Street Journal. Senatorii americani Jeanne Shaheen și Chris Coons acuză lipsa de transparență a companiei și pun sub semnul întrebării controlul pe care aceasta îl exercită asupra unor servicii esențiale pentru securitatea națională a SUA. Ei solicită inclusiv corespondența dintre Musk, SpaceX, Casa Albă și Pentagon, iar compania trebuie să răspundă până la 30 noiembrie. SpaceX a negat însă că ar fi reintrodus limitele de viteză în Ucraina. Demersul parlamentarilor precede o anchetă pe care democrații din Congres intenționează să o lanseze în ianuarie 2027 privind gestionarea de către Casa Albă a războiului din Ucraina și implicarea lui Musk.

• Producția de petrol a Rusiei a crescut în octombrie cu 210.000 de barili pe zi, contribuind la majorarea ofertei mondiale la 105,4 milioane de barili pe zi și la revenirea pieței globale în surplus pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran, relatează CNBC. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, stocurile mondiale au crescut cu 52 de milioane de barili, iar oferta ar urma să se majoreze semnificativ și în 2027, susținută de producția din Statele Unite, Canada, Brazilia, Argentina și Guyana. Cu toate acestea, aprovizionarea cu motorină rămâne limitată din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești și a perturbărilor din Orientul Mijlociu, care afectează capacitățile de rafinare și exporturile de produse petroliere.

• Detalii despre atacul din Marea Baltică – Colonelul Aron Kalmus, adjunct al comandantului Diviziei Estoniene, a venit cu detalii despre atacul asupra unei nave ruse din Marea Baltică. El a declarat la postul public estonian că mai multe drone ucrainene au lovit corveta Naro-Fominsk, în timpul unui atac de amploare asupra portului rus Ust-Luga. Nava a fost avariată atât de grav încât nu a mai putut naviga prin mijloace proprii. În timpul atacului, dronele au pătruns pentru câteva minute în spațiul aerian al Estoniei, inclusiv deasupra Golfului Finlandei. Nu au fost doborâte pentru că se aflau prea aproape de graniță, iar resturile sau muniția folosită pentru interceptare ar fi putut cădea pe teritoriul Rusiei. Estonia și NATO au acționat cu prudență pentru a evita escaladarea conflictului.