România se confruntă cu o criză sanitară de proporții masive, iar cifrele oficiale sunt de-a dreptul alarmante! În timp ce românii declară în sondaje că nu au probleme majore cu greutatea, măsurătorile medicale scot la iveală o catastrofă: aproape o treime dintre adulți trăiesc cu obezitate, jumătate dintre adolescenți au exces ponderal, iar spitalele nu au dotări minime pentru pacienții cu multe kilograme. Semnalul de alarmă a fost tras la Parlament în cadrul mesei rotunde „Obezitatea nu doarme. Tu ce faci?”, organizată de COPAC și EndoPacienți, unde a fost anunțat oficial „Carta Albă a Obezității”, o inițiativă susținută de COPAC și EndoPacienți, Asociația Pacienților cu Boli Endocrine.
Adriana Turea, președinta EndoPacienți: „Obezitatea este o boală care trebuie tratată, nu judecată!”
Persoanele afectate de obezitate au nevoie de asistență integrată, nu de stigmatizare „pentru că obezitatea este o boală care trebuie tratată, nu judecată”, a explicat Adriana Turea, a deschis evenimentul cu un apel direct către empatie și profesionalism în sistemul medical, punctând clar că abordarea medicală actuală este complet depășită dacă nu implică o colaborare între specialități:
„Practic toate specialitățile medicale pot face parte din echipa multidisciplinară în funcție de nevoile pacientului. Pentru că nu putem trata separat greutatea, inima și diabetul, ignorând legătura dintre ele,” a precizat Adriana Turea, președinta EndoPacienți. Aceasta a atras atenția și asupra barierelor dramatice de infrastructură din spitalele românești, dând exemplul concret al unui bolnav a cărui viață a fost pusă în pericol din cauza kilogramelor:
„Infrastructura nu este adaptată persoanelor care au o greutate mai mare. Știu un caz care a luptat să poată fi operat pentru disecție de aortă, plimbându-se prin toată țara, pentru că era gras. Până la urmă, nu s-a operat în România, s-a operat în Franța”, a povestit Adriana Turea.
21.000 de oameni mor anual din cauza acesteia
Tabloul statistic complet și strategia tehnică a Cărții Albe au fost detaliate de conf. dr. Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP. Acesta a demontat iluzia că România ar sta bine la acest capitol:
„Ultimul studiu făcut pe date obiective, la ancheta de evaluare prin examinare după metodologia europeană, ne-a arătat că aproape 1 din 3 adulți cu vârsta între 25 și 64 de ani trăiește cu obezitate, ceea ce înseamnă că aceasta este o problemă majoră de sănătate publică. Știm că datele declarative subestimează obezitatea: când avem anchete prin interviu sau telefon, doar 10–11% din adulți declară că au obezitate.”
Conf. Dr. Adrian Pană a subliniat că impactul asupra vieții este copleșitor, conform analizelor internaționale citate de medic: „Sunt, conform Global Burden of Disease (…), cam 21.000 de decese care ne sunt atribuibile prin un indice de masă corporală crescut în 2023, adică aproape 10% din totalul deceselor.” În ceea ce privește documentul strategic propus, dr. Pană a atras atenția că inițiativa nu este o simplă listă de revendicări și nici o rețetă miraculoasă:
„Nu este documentul exclusiv al unei instituții, nu este o listă de cereri de decontare către Casă și nu este, în niciun caz, promisiune de rezultate rapide”, a atras atenția Conf. Dr. Adrian Pană.
Făcând referire la experiența altor state europene, medicul a cerut răbdare și consecvență autorităților, avertizând că bătălia va dura ani de zile:
„Ce nu putem să promitem o scădere a prevalenței obezității la adulți în următorii 2–3 ani. Știm din exemplul țărilor din jurul nostru că creșterea a fost încetinită abia la un deceniu după ce a fost încetinită creșterea prevalenței obezității la copii. Deci, să ne pregătim pentru un drum lung care ne stă în față”, a spus Conf. Dr. Adrian Pană.
Atena Stoica, psihoterapeut: „Sănătatea mintală și obezitatea se influențează reciproc”
Prezentă la dezbatere, Atena Stoica, psiholog clinician principal și psihoterapeut, a demonstrat de ce componenta psihologică este adesea piesa lipsă din tratamentul eșuat al kilogramelor în plus. Conform datelor OMS/Europa COSI (2022–2024) prezentate de specialistă, încă de la vârsta de 7 ani, 27,5% dintre copiii din România au suprapondere (inclusiv obezitate), iar 11,9% suferă direct de obezitate, fiind nevoie urgentă de prevenție și sprijin pentru familii încă din primii ani de școală.
Atena Stoica a arătat că abordarea clasică a dietelor drastice eșuează pentru că ignoră rădăcinile emoționale ale bolii:
„Persoana este un sistem. Toate dimensiunile contează: biologie și sănătate fizică, emoții, comportamente, sănătate mentală, familie și mediu social, norme culturale și resurse. Sănătatea mintală și obezitatea se influențează reciproc. Depresia și dificultățile cognitive pot coexista cu obezitatea, iar distresul poate îngreuna aplicarea și menținerea planului terapeutic. Trebuie să explorăm relația cu hrana: mâncatul emoțional, restricțiile rigide și pierderea controlului”, a spus Atena Stoica.
Psihoterapeuta a tras un semnal de alarmă dur asupra barierelor care blochează pacientul și a cerut un traseu clar de îngrijire în sistemul sanitar:
„Schimbarea este îngreunată de distres, stigmatizare, dificultăți în relația cu hrana și cu propriul corp. Intervenția complexă are nevoie de o echipă: psihologi și specialiști în managementul stilului de viață. Avem nevoie de un plan comun pentru persoană, familie și echipă, cu obiective convenite și roluri clare. Întrebarea critică pentru România este: dacă o persoană cere ajutor mâine, cine o preia? La cine poate reveni peste șase luni?”, se întreabă psihoterapeuta Atena Stoica.
Ce prevede planul pe 3 ani din „Carta Albă a Obezității”
Strategia propusă include acțiuni concrete pe trei paliere (populațional, persoane la risc și cazuri clinice severe):
- În 12 luni (până la 1 decembrie): O definiție operațională clară a bolii, introducerea unui indicator național extras din cabinetele de medicină de familie și școlară și redactarea primei versiuni oficiale a Cărții Albe.
- În 24 de luni: Proiecte-pilot cu centre specializate multidisciplinare în câteva județe și extinderea evaluărilor de sănătate și la populația de peste 65 de ani.
- În 36 de luni: Evaluarea centrelor-pilot și primele decizii asumate de Ministerul Sănătății și CNAS pentru extinderea decontărilor și a măsurilor de management integrat.
„Obezitatea trebuie privită ca o boală cronică, nu ca o alegere personală sau ca o lipsă de voință, iar persoanele care trăiesc cu această afecțiune au nevoie de respect, diagnostic corect și acces la tratament. În condițiile în care obezitatea este frecvent asociată cu boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2, este esențial ca pacientul să beneficieze de un traseu medical clar și de îngrijirea unei echipe multidisciplinare. Prin inițiativa comună a COPAC și ENDO Pacienți și prin prezentarea Cărții Albe a Obezității, am adus la aceeași masă autoritățile, specialiștii și reprezentanții pacienților pentru a identifica soluții concrete. Ne dorim ca acest demers să se transforme în măsuri care să asigure accesul echitabil la diagnostic, tratament și monitorizare, fără stigmatizare sau discriminare”, a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.
Fără implicarea imediată a ministerelor: Sănătate, Educație, Finanțe și a Parlamentului în grupurile de lucru, cifrele negre ale obezității vor continua să crească în tăcere.
Anunțuri gratuite din Maramures