O deversare controlată, de rutină, efectuată sâmbătă, 7 noiembrie, la barajul Reconstrucția de pe râul Bistrița, în aval de Piatra-Neamț, a scos la iveală o problemă în sistemul de avertizare a populației gestionat de Hidroelectrica. Un mesaj care trebuia transmis doar comunităților din sectorul Piatra-Neamț – limita județului Bacău a ajuns, din cauza unei erori de soft, până la Galați. Incidentul a provocat nedumerire și a necesitat explicații din partea inspectoratelor pentru situații de urgență. În timp ce ISU Neamț a informat presa despre deversare și a explicat ulterior defecțiunea, Hidroelectrica, operatorul care a decis deversarea și care deține sistemul de avertizare, nu a transmis presei locale un comunicat propriu nici despre operațiune, nici despre eroarea produsă.
Deversarea a fost reală. Eroarea a apărut la avertizarea populației
Sâmbătă, începând cu ora 16:00, de la barajul Reconstrucția a fost evacuat controlat un debit de 60 de metri cubi de apă pe secundă. Operațiunea face parte din activitatea obișnuită de exploatare a amenajărilor hidroenergetice de pe Bistrița, unde apa este utilizată printr-un lanț de hidrocentrale și canale de derivație. În anumite condiții de funcționare, volumele acumulate trebuie evacuate pe albia veche a râului. Asemenea deversări au mai avut loc și în trecut și nu înseamnă, prin ele însele, existența unui pericol de inundații de amploare.
ISU Neamț a fost anunțat telefonic de reprezentanții Hidroelectrica la ora 15:16 și a primit notificarea scrisă la 15:20. Inspectoratul a transmis apoi informația către presa locală, precizând debitul și ora începerii deversării. La întrebarea unui jurnalist privind eventualul pericol de inundații, reprezentanta ISU Neamț a explicat: „Decizia de a efectua deversarea a aparținut Hidroelectrica. Astfel de deversări au mai fost efectuate și în trecut, fără ca să fie pericol de inundații.”
Problema a apărut în momentul avertizării populației prin sistemul propriu de sirene electronice al Hidroelectrica. Procedura presupunea difuzarea succesivă a trei mesaje vocale. Primele două au ajuns în zona pentru care fuseseră destinate, însă al treilea a fost transmis către toate sirenele de pe traseu, inclusiv în județele din aval, până la Galați.
„Astăzi, primele două mesaje au fost transmise de sirenele din zona vizată, respectiv de la Piatra Neamț până la limita cu județul Bacău, însă cel de-al treilea mesaj a fost propagat către toate sirenele de pe traseu, până la Galați. Conform precizărilor operatorului economic, această propagare nejustificată a fost cauzată de o eroare de soft a centralei de alarmare”, a explicat ISU Neamț, într-o informare transmisă presei la ora 19:04.
Prin urmare, nu a fost vorba despre o alertă RO-ALERT și nici despre o deversare anunțată din greșeală. Apa a fost evacuată efectiv, iar defecțiunea s-a produs în sistemul de avertizare operat de Hidroelectrica. Mesajul a fost real, dar a ajuns și la comunități care nu trebuiau avertizate pentru această operațiune.
ISU a explicat. Hidroelectrica a rămas la comunicarea prin sirene
Incidentul scoate în evidență și o problemă de comunicare publică. Deși Hidroelectrica este operatorul care decide deversările și administrează sistemul de avertizare, explicațiile oferite presei au venit de la ISU Neamț. Inspectoratul a informat inițial despre evacuarea controlată a apei, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și a revenit cu un comunicat detaliat după ce a devenit cunoscut faptul că avertizarea ajunsese inclusiv în județul Brăila.
Mai mult, clarificările au fost necesare după ce un jurnalist a semnalat pe grupul de comunicare ISU Neamț–Presă o informare a ISU Brăila, care vorbea despre eroarea de soft. Întrebarea era cât se poate de firească: eroarea însemna că populația fusese avertizată nejustificat sau că deversarea nu avusese loc? ISU Neamț a confirmat că deversarea era reală și că mesajul fusese transmis de operatorul economic. Ulterior, inspectoratul a prezentat inclusiv mecanismul prin care al treilea mesaj vocal ajunsese până la Galați.
În schimb, Hidroelectrica nu a transmis presei locale, prin aceeași comunicare publică, nici anunțul inițial al deversării, nici explicațiile privind defecțiunea propriului sistem. Informațiile tehnice ale operatorului au ajuns la public prin intermediul ISU, care a preluat astfel și sarcina de a lămuri un incident produs într-un sistem pe care nu îl administrează.
Această diferență de atitudine ridică o întrebare legitimă: de ce Hidroelectrica se limitează la procedura formală de avertizare prin sirene, fără să folosească sistematic și canalele moderne de comunicare publică, inclusiv presa locală și mediul online? În anul 2026, transmiterea unui mesaj vocal prin sirene poate fi o componentă esențială a avertizării, dar nu ar trebui să reprezinte singura modalitate prin care operatorul se adresează direct cetățenilor.
O deversare obișnuită nu înseamnă că nu există riscuri pentru oamenii aflați lângă apă
Faptul că o deversare este controlată și nu produce inundații în localitățile din aval nu exclude riscurile pentru persoanele aflate în imediata apropiere a râului. În lunca Bistriței pot exista pescari, oameni care își supraveghează animalele, copii aflați la joacă sau persoane ajunse pe mici insulițe ori în zone din care retragerea rapidă este dificilă. O creștere a debitului poate modifica într-un interval scurt condițiile de pe maluri și din albia râului, chiar dacă nu reprezintă un pericol pentru gospodăriile din localitățile apropiate.
Tocmai de aceea, avertizarea populației nu poate fi tratată ca o simplă obligație procedurală, bifată prin activarea unor sirene. O informare publică transmisă din timp către mass-media și distribuită online ar putea ajunge la persoane care nu aud mesajele vocale, dar care intenționează să meargă la pescuit, să traverseze o zonă de luncă sau să desfășoare alte activități în apropierea apei. Sirenele și comunicarea digitală nu se exclud, ci se completează. Iar pentru un operator de dimensiunea Hidroelectrica, utilizarea ambelor ar trebui să fie o practică firească.
Cine verifică sistemul după eroarea care a trimis avertizarea până la Galați?
Din explicațiile ISU Neamț rezultă că sistemul de avertizare aparține Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Bistrița, care îl gestionează printr-un dispecerat aflat în municipiul Piatra-Neamț. Rețeaua de sirene acoperă un traseu extins, de la amenajările hidroenergetice de pe Bistrița până în zona municipiului Galați. Incidentul de sâmbătă a demonstrat că un mesaj destinat unui sector limitat poate fi transmis nejustificat pe întregul traseu.
Comunicarea ISU explică modul în care s-a manifestat defecțiunea, dar nu precizează dacă eroarea a fost remediată, dacă sistemul a fost retestat și ce măsuri au fost luate pentru a preveni repetarea unei asemenea situații. Sunt informații pe care ar trebui să le ofere chiar operatorul sistemului. Mai ales că, într-o situație de pericol real, funcționarea corectă a avertizării poate face diferența între retragerea la timp a oamenilor și surprinderea lor în zone periculoase.
Hidroelectrica are, așadar, două explicații de dat publicului: una despre defecțiunea tehnică și măsurile de remediere, iar cealaltă despre modul în care înțelege să comunice cu cetățenii afectați de operațiunile sale. Deversările controlate pot fi o rutină tehnică pentru specialiștii companiei, dar pentru oamenii aflați în apropierea râului informația despre modificarea debitului poate fi esențială. Iar în 2026, o companie care dispune de infrastructură hidroenergetică și sisteme complexe de alarmare ar trebui să poată comunica mai mult decât prin sirene și prin explicațiile oferite ulterior de ISU.
V.N.
Anunțuri gratuite din Maramures