13 comune din județ au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul de la care ministrul Dezvoltării vrea să înceapă comasarea. În 42 de comune populația este sub 3.000 de locuitori, iar în aproape tot județul, sub 5.000. O analiză a bugetelor arată diferențe importante între costurile administrațiilor locale: de la 566 de lei pe locuitor la Bobota, până la 2.406 lei la Lozna, ca medie anuală pentru perioada 2021–2025.
Cât ne costă administrațiile locale și cât de mult contează numărul de locuitori atunci când vine vorba despre cheltuielile unei primării? O analiză realizată pe baza bugetelor executate scoate în evidență diferențe semnificative între comunele din județul Sălaj și readuce în discuție tema reorganizării administrative, în contextul intenției anunțate de ministrul Dezvoltării de a începe comasarea localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
Sălajul are 57 de comune, iar cifrele arată că o eventuală aplicare a acestui prag ar viza 13 dintre ele. Dacă limita ar fi cea de 3.000 de locuitori, folosită ca reper în reforma administrativă din Republica Moldova, 42 de comune sălăjene s-ar încadra în această categorie. La un prag de 5.000 de locuitori, similar celui aplicat de Estonia în reforma administrativă din 2017, doar o comună din județ ar rămâne în afara criteriului.
Datele populației sunt cele de la Recensământul din 2021 și au fost raportate la cheltuielile administrațiilor locale.
Administrația din Sălaj costă mai mult decât media națională
În anul 2025, administrația comunelor din județul Sălaj a costat, în medie, 1.071 de lei pentru fiecare locuitor. Valoarea este mai mare decât media înregistrată la nivel național, de 981 de lei pe locuitor.
Diferențele devin și mai evidente atunci când sunt comparate comunele în funcție de dimensiunea populației. La nivelul întregii țări, în comunele cu mai puțin de 1.000 de locuitori, costul administrației a ajuns la 2.374 de lei pe locuitor, în timp ce în localitățile cu peste 5.000 de locuitori acesta a fost de 791 de lei.
Aceste cifre indică o legătură între dimensiunea unei comunități și costul administrației raportat la populație. O parte dintre cheltuielile necesare funcționării unei primării există indiferent de numărul locuitorilor, iar atunci când sunt împărțite la o populație mai mică, suma care revine fiecărei persoane poate deveni considerabil mai mare.
Lozna, în fruntea clasamentului costurilor administrative
Cea mai scumpă administrație din județ, raportată la numărul de locuitori, este cea a comunei Lozna. Localitatea are 1.027 de locuitori, iar costul mediu anual al administrației în perioada 2021–2025 a fost de 2.406 lei pentru fiecare locuitor.
La polul opus se află comuna Bobota, care are 3.527 de locuitori. Aici, administrația a costat, în medie, 566 de lei pe locuitor pe an, în aceeași perioadă.
Diferența dintre cele două comune este de 1.840 de lei pe locuitor anual. Cu alte cuvinte, costul administrativ raportat la populație în Lozna este de peste patru ori mai mare decât cel din Bobota.
Clasamentul a fost realizat folosind media perioadei 2021–2025, nu doar cheltuielile unui singur an. Metoda urmărește să reducă influența unor cheltuieli ocazionale, precum investițiile sau lucrările la clădirile primăriilor, care ar putea modifica artificial poziția unei comune într-un clasament bazat pe un singur exercițiu bugetar.
Este important de precizat că un cost mai ridicat pe locuitor nu înseamnă automat că o primărie este administrată mai slab. Indicatorul arată cât se cheltuiește pentru funcționarea administrației în raport cu populația, nu calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
Cele 13 comune sălăjene care se află sub pragul anunțat de ministrul Dezvoltării sunt Zalha, cu 767 de locuitori, Șimișna, cu 833, Rus, cu 909, Zimbor, cu 938, Treznea, cu 1.013, Lozna, cu 1.027, Carastelec, cu 1.044, Cristolț, cu 1.056, Poiana Blenchii, cu 1.094, Coșeiu, cu 1.110, Fildu de Jos, cu 1.280, Benesat, cu 1.354, și Agrij, cu 1.397 de locuitori.
Se observă că unele dintre comunele aflate sub acest prag se regăsesc și în partea superioară a clasamentului costurilor administrative. Lozna, Zimbor, Poiana Blenchii, Rus și Treznea ocupă primele șase poziții, dacă luăm în calcul și comuna Dragu, care are 1.559 de locuitori.
Totuși, populația nu este singurul factor care explică diferențele. De exemplu, Zalha are cel mai mic număr de locuitori dintre comunele sălăjene, 767, dar costul mediu al administrației este de 1.350 de lei pe locuitor, sub cel înregistrat în alte comune cu populație mai mare. Acest lucru arată că dimensiunea localității nu explică singură nivelul cheltuielilor.
Clasamentul costurilor în toate cele 57 de comune
După Lozna, unde media este de 2.406 lei pe locuitor, urmează Dragu, cu 2.198 de lei, Zimbor, cu 2.166 de lei, Poiana Blenchii, cu 2.144 de lei, Rus, cu 1.994 de lei, și Treznea, cu 1.963 de lei. Șimișna înregistrează 1.556 de lei, Agrij 1.491 de lei, Carastelec 1.440 de lei, iar Coșeiu 1.438 de lei pe locuitor.
În continuarea clasamentului se află Dobrin, cu 1.414 lei, Fildu de Jos, cu 1.375 de lei, Almașu, cu 1.354 de lei, Zalha, cu 1.350 de lei, Gârbou, cu 1.319 lei, Benesat, cu 1.255 de lei, Cristolț, cu 1.253 de lei, Letca, cu 1.248 de lei, Șamșud, cu 1.247 de lei, Mirșid, cu 1.203 lei, Sânmihaiu Almașului, cu 1.192 de lei, Bălan, cu 1.147 de lei, Vârșolț, cu 1.118 lei, și Cuzăplac, cu 1.110 lei.
Urmează Halmășd, cu 1.046 de lei, Hida, cu 1.037 de lei, Crișeni, cu 1.029 de lei, Năpradea, cu 995 de lei, Camăr, cu 972 de lei, Boghiș, cu 940 de lei, Ileanda, cu 937 de lei, Marca, cu 906 lei, Horoatu Crasnei, cu 905 lei, Românași, cu 898 de lei, Buciumi și Pericei, fiecare cu 858 de lei, Bănișor, cu 842 de lei, Valcău de Jos, cu 839 de lei, Chieșd, cu 818 lei, Creaca, cu 787 de lei, Crasna, cu 781 de lei, Meseșenii de Jos, cu 768 de lei, Hereclean, cu 765 de lei, Nușfalău, cu 754 de lei, Șărmășag, cu 747 de lei, Cizer, cu 732 de lei, Ip, cu 731 de lei, Băbeni, cu 720 de lei, Surduc, cu 713 lei, Bocșa, cu 712 lei, Măeriște, cu 691 de lei, Gâlgău, cu 662 de lei, Sâg, cu 621 de lei, Plopiș, cu 613 lei, Someș-Odorhei, cu 608 lei, Sălățig, cu 588 de lei, iar Bobota încheie clasamentul, cu 566 de lei pe locuitor.
Prin „administrație” sunt înțelese cheltuielile din capitolul bugetar „Servicii publice generale” al bugetului executat. Acestea includ aparatul propriu al primăriei, serviciile de stare civilă, fondul de rezervă și dobânzile. Nu sunt incluse salariile profesorilor sau cheltuielile aferente activității din învățământ.
Pentru comparația dintre comune a fost folosită media anuală a cheltuielilor raportate la populație pentru perioada 2021–2025. Astfel, un an în care o primărie a avut cheltuieli mai mari pentru o investiție sau pentru lucrări la sediu nu influențează în mod disproporționat poziția localității în clasament.
Cifrele din studiul realizat de platforma Bani curați oferă un punct de plecare pentru discuția despre reorganizarea administrativă, dar nu trebuie interpretate ca o evaluare a performanței primăriilor. O administrație cu cheltuieli mai mari pe locuitor nu este neapărat una mai puțin eficientă, după cum un cost redus nu garantează automat servicii publice mai bune.
O eventuală comasare ar trebui analizată și prin prisma distanței până la viitoarele centre administrative, a accesului populației la servicii, a infrastructurii existente și a particularităților fiecărei comunități.
În cazul Sălajului, datele arată însă amploarea subiectului: la un prag de 1.500 de locuitori ar fi vizate 13 comune, la unul de 3.000 de locuitori ar intra în discuție 42, iar la pragul de 5.000 de locuitori ar fi cuprinse 56 dintre cele 57 de comune ale județului. Doar comuna Crasna figurează cu 6.024 locuitori. Este o diferență considerabilă, care arată cât de mult poate schimba criteriul demografic dimensiunea unei eventuale reforme administrative.
De menționat că această analiză nu susține nici comasarea, nici păstrarea actualei organizări, ci pune în evidență costurile reale ale administrațiilor locale și diferențele dintre comunitățile sălăjene.
Views: 390
Anunțuri gratuite din Maramures