Părinții care nu primesc pensia alimentară stabilită prin hotărâre judecătorească trebuie să fie atenți la termenul în care pot depune plângere penală. Curtea Constituțională a decis că prevederile legale privind termenul de trei luni sunt constituționale, chiar și în situațiile în care neplata pensiei continuă o perioadă îndelungată.
Decizia, care a fost publicată vineri, 30 octombrie 2026, în Monitorul Oficial, vizează inclusiv un dosar de la Judecătoria Alba Iulia.
Judecătorii Curții Constituționale au respins, în unanimitate, trei excepții de neconstituționalitate referitoare la infracțiunea de abandon de familie și termenul pentru formularea plângerii prealabile.
Una dintre excepții a fost ridicată într-un dosar înregistrat la Judecătoria Alba Iulia, care privea contestarea unei soluții de clasare dispuse pentru că plângerea penală fusese considerată tardivă.
Când devine infracțiune neplata pensiei alimentare
Potrivit articolului 378 alineatul (1) litera c) din Codul penal, neplata cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială constituie infracțiunea de abandon de familie.
Prin urmare, simpla întârziere a unei plăți nu înseamnă automat săvârșirea unei infracțiuni.
Pentru existența infracțiunii trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, inclusiv caracterul intenționat al neplății.
În cât timp trebuie depusă plângerea penală
Potrivit articolului 296 din Codul de procedură penală, plângerea prealabilă trebuie formulată în termen de trei luni de la data la care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei.
În cazul unui copil minor, termenul se raportează la momentul în care reprezentantul legal a aflat despre infracțiune.
CCR a confirmat interpretarea stabilită anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2/2020.
Există trei situații posibile:
- Persoana vătămată cunoaște fapta la împlinirea celor trei luni consecutive de neplată. Din acel moment începe termenul de trei luni pentru depunerea plângerii.
- Persoana află ulterior despre infracțiune, în timp ce neplata continuă. Termenul începe din momentul în care aceasta a aflat despre faptă.
- Persoana află despre infracțiune după ce neplata a încetat. Plângerea poate fi formulată în termen de trei luni de la aflarea faptei, cu condiția să nu fi intervenit prescripția răspunderii penale.
Un aspect important este că prelungirea perioadei de neplată nu determină automat începerea unui nou termen de trei luni pentru depunerea plângerii.
Exemplu: ce se întâmplă dacă un părinte nu plătește pensia timp de un an
Să presupunem că un părinte nu plătește pensia alimentară începând din ianuarie, iar celălalt părinte cunoaște această situație. Dacă sunt îndeplinite condițiile infracțiunii, aceasta se consumă după trei luni consecutive de neplată.
Din momentul în care persoana îndreptățită cunoaște săvârșirea infracțiunii începe să curgă termenul legal pentru formularea plângerii prealabile.
Dacă părintele obligat la întreținere continuă să nu plătească până în decembrie, această împrejurare nu înseamnă că termenul pentru plângere începe din nou în fiecare lună.
Tocmai această problemă a fost contestată în dosarele ajunse la CCR.
Un dosar de la Judecătoria Alba Iulia, printre cauzele analizate
Una dintre excepțiile de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar de la Judecătoria Alba Iulia, în care era contestată clasarea unei plângeri penale privind abandonul de familie.
Autoarea excepției a susținut că interpretarea termenelor legale poate dezavantaja copiii minori care nu primesc pensia de întreținere.
În esență, aceasta a contestat inclusiv calcularea termenelor în raport cu pronunțarea hotărârii judecătorești, în locul comunicării acesteia, și a invocat dificultățile întâmpinate de reprezentantul legal al copilului.
Judecătoria Alba Iulia a apreciat că excepția este neîntemeiată, arătând că problemele ridicate nu fuseseră tranșate prin decizia de interpretare a Înaltei Curți.
Curtea Constituțională a constatat, la rândul său, că problema calculării termenului în raport cu pronunțarea sau comunicarea hotărârii nu face obiectul interpretării ICCJ analizate și nu a stabilit prin această decizie o regulă nouă în această privință.
Poate începe urmărirea penală fără plângerea părintelui?
CCR a subliniat că legea prevede o protecție suplimentară pentru persoanele vulnerabile.
Astfel, potrivit articolului 157 alineatul (4) din Codul penal, în cazul unei persoane vătămate lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.
Această posibilitate este importantă mai ales în situațiile în care persoana vătămată este un copil minor. Prin urmare, lipsa unei plângeri prealabile nu exclude în toate cazurile posibilitatea intervenției organelor judiciare.
Ce se întâmplă cu banii neplătiți dacă termenul pentru plângerea penală a expirat
Este importantă diferența dintre răspunderea penală pentru abandon de familie și obligația civilă de plată a pensiei de întreținere.
Pierderea posibilității de a obține sancționarea penală pentru o anumită faptă, din cauza depășirii termenului legal pentru plângere, nu înseamnă că datoria privind pensia alimentară dispare.
Persoana îndreptățită poate utiliza mijloacele legale de executare silită pentru recuperarea sumelor restante, în condițiile legii.
Această distincție a fost subliniată și în cadrul procedurii de la CCR: procesul penal urmărește sancționarea infracțiunii, în timp ce executarea hotărârii civile are ca obiect recuperarea sumelor datorate.
Ce a decis Curtea Constituțională
Judecătorii CCR au respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate și au stabilit că dispozițiile legale contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Decizia nu modifică termenul legal și nu introduce o nouă infracțiune, ci confirmă constituționalitatea reglementării existente, în interpretarea dată de Înalta Curte. Decizia CCR nr. 331/2026 este definitivă și general obligatorie
Anunțuri gratuite din Maramures